Spiritul lui Robin Hood pare să fie prezent la Frankfurt, bântuind birourile Băncii Centrale Europene.

În fața crizei energetice și a inflației, în ciuda a ceea ce a făcut Regatul Unit cu maxi reducere a taxelor pentru grupurile cu venituri mari ale populației, le propune guvernelor din zona euro să facă exact invers: creșterea impozitelor pe bogați pentru a avea marjele bugetare necesare pentru a ajuta familiile și afacerile.  

Președintele BCE, Christine Lagarde, la întâlnirea cu europarlamentarii Parlamentului European, a explicat că în zona euro ”politica economică trebuie concepută în așa fel încât doar  cei care au nevoie să fie ajutați, nu în să fie ajutați toți”, pentru că altfel, această politică ar avea efecte inflaționiste.

Și acest lucru a fost reiterat în aceste ore de Philp Lane, economistul șef de la Frankfurt, care a adăugat un alt ”sfat” guvernelor europene: să crească taxele pentru cei mai bogați.

”Șocul energetic pe care îl trăim este enorm. Cei mai săraci oameni din societatea noastră sunt cei mai afectați. Din punct de vedere al echității, dar și din perspectivă macroeconomică, guvernele ar trebui să susțină veniturile și consumul familiilor și afacerilor care suferă cel mai mult ", a spus Philp Lane într-un interviu pentru Der Standard, citat de Europa Today.

Dar cu ce resurse?

Potrivit unui studiu al think tank-ului Bruegel, guvernele UE au investit până acum aproximativ 314 miliarde de euro pentru a ajuta familiile și întreprinderile.  ”Întrebarea principală este dacă o parte din acest sprijin ar trebui să fie finanțată prin majorări de taxe pentru cei care sunt mai bine. Acest lucru ar putea lua forma unor impozite mai mari asupra veniturilor mai mari sau asupra industriilor și afacerilor care rămân foarte profitabile în ciuda șocului energetic. Dacă îi sprijini pe cei care au nevoie printr-o majorare de taxe, efectul asupra inflației este mai mic decât creșterea deficitului”, explică Lane.

Lane nu intră în detaliu asupra companiilor care au rămas ”foarte profitabile” odată cu criza energetică dar este clar că primul gând se îndreaptă către taxa pe extra-profiturile companiilor energetice propusă de Comisia UE și acum pe masa guvernelor.

Lane a vorbit și despre problema salariilor: "Inflația mare va trebui să se reflecte în salarii mai mari. Dar trebuie să existe echilibru", a spus el. Economistul-șef al BCE avertizează că ”încercarea de a proteja complet lucrătorii de inflație prin salarii mai mari ar duce la o creștere bruscă a costurilor pentru întreprinderi și la efecte de rundă a doua”.

Citește și:

Președintele BCE avertizează statele UE să limiteze ajutoarele financiare acordate cetățenilor

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE) critică ajutoarele financiare acordate cetățenilor şi este de părere că acestea trebuie limitate. Acesta a declarat în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European că statele din cadrul Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri de asistență socială doar în mod „temporar” și „punctual”, pentru a evita alimentarea inflației. „Această abordare limitează riscul alimentării presiunilor inflaționiste, facilitând astfel sarcina politicii monetare”, a declarat Christine Lagarde.

Christine Lagarde susține că cea mai bună contribuție este stabilitatea prețurilor pe termen mediu. De asemenea, aceasta a spus că cea mai bună contribuție este stabilitatea prețurilor pe termen mediu. „Cea mai bună contribuție pe care politica monetară o poate avea pentru economia zonei euro este să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Acest lucru înseamnă asigurarea că așteptările privind inflația rămân bine-ancorate şi că solicitările sunt conforme cu obiectivul nostru”, a mai transmis Christine Lagarde.

BCE vs. inflaţia

Banca Centrală Europeană a majorat anterior dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază, o creştere fără precedent. Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 1,25%, 1,50% şi, respectiv, 0,75% începând cu data de 14 septembrie 2022”, a transmis instituţia la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE. Dobânda de politică monetară fusese deja majorată şi în iulie. Acum, BCE a decis şi majorarea dobânzii la depozite de la zero la 0,75% şi a ridicat rata principală de refinanţare la 1,25%, cele mai ridicate niveluri din 2011 încoace, urmând noi mişcări în octombrie şi decembrie.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News