La Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” are loc în acest sfârșit de săptămână “Târgul de pâine la seceratul grâului”.

Vizitatorii Muzeului Satului vor putea vedea un atelier demonstrativ de frământat pâine, într-o gospodărie țărănească și o expoziție de vinuri, vor putea urmări filme documentare, dar și spectacole folclorice în aer liber. Nu va lipsi nici Târgul Meșterilor Populari. Cei care vin, în acest sfârșit de săptămână, la Muzeul Satului, vor putea afla amănunte despre tradițiile popoarelor în ceea ce privește cultivarea grâului și realizarea pâinii de la  reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate în România, de la reprezentanții uniunilor minorităților naționale, brutari, meșteri artizani.

Târgul de pâine este organizat cu participarea Ambasadei Republicii Democrate Congo în România, Ambasadei Republicii Irak în România, Ambasadei Republicii Islamice Iran în România, Ambasadei Statelor Unite Mexicane în România, Ambasadei Republicii Islamice Pakistan în România, Ambasadei Spaniei în Romania, dar și a Uniunii Elene din România, a Comunității Rușilor Lipoveni din România și Uniunii Ucrainenilor din România.

Expoziție de vinuri și muzică populară 

Pentru a afla mai multe despre felul în care pe vremuri se cultiva, se secera, se depozita grâul și mai apoi se făcea pâinea, vizitatorii Muzeului pot participa la un tur ghidat specializat, intitulat Drumul pâinii în Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”. Ghidul prin satul de altădată va fi  dr. Rusalin Ișfănoni, cercetător etnolog.

Despre tradiții și păstrarea lor este vorba și în filmul documentar „Focul viu”, realizat de Camelia Moise cu sprijinul Consiliului Județean Suceava. Vor cânta Ansamblul Uniunii Rusilor Lipoveni din Romania si Ansamblul Folcloric ”Cununa Carpaților” al Centrului Național de Artă ”Tinerimea Română”, dar și  grupul vocal ”Dor, doruleț” al Școlii de Muzică Populară Românească, coordonat de prof. Alin Rusu și prof. Narcisa Băleanu.

„Pâinea este un element definitoriu în civilizația umană. Așa cum s-a născut o civilizație a orezului, tot astfel avem o civilizație a grâului în care pâinea joacă rolul central. Cerealele și pâinea au modelat de mii de ani viețile oamenilor, că bază indispensabilă a existenței umane, a culturii și civilizației. Știm cu toții că dincolo de întrebuințarea sa ca aliment de bază în istoria popoarelor, pâinii ii sunt atribuite valențe divine, în credința iudaică și creștină, această fiind asociată cu însăși Viața. «Pâinea noastră cea spre ființă» face parte din rugăciunea Tatăl Nostru, rostită cu speranță de milioane de oameni care împărtășesc aceeași credință”, a declarat conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News