Termoficarea din România s-a confruntat cu o perioadă neagră, între 2000 şi 2020, în care s-a ars gaz ineficient, a declarat joi Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica, la conferinţa "Cogenerare pentru eficienţă energetică şi integrarea regenerabilelor", organizată de Energynomics.  

"Între, nu zic 90, hai zicem 2000 şi 2020, pentru termoficarea din România, pentru cogenerarea din România, a fost o perioadă neagră, de uitare, de ignoranţă. Ignoranţa naşte monştri. În afară de 50 de megawaţi la Oradea şi câteva motoare la Focşani, Botoşani şi posibil să mai fie, dar îmi scapă mie acum, mult prea puţin. Deci mult prea puţin. În rest s-a mers pe ideea, lasă că merge şi aşa. Ce s-a întâmplat în aceşti 20 de ani? Foarte multe oraşe mari: Baia Mare, Brăila, Galaţi, Buzău etc au renunţat la acest sistem...păgubos. Eu aş face comparaţia. Când ai o autostradă, dar are gropi, începi să blestemi autostrada şi începi s-o iei pe câmp, că autostrada e rea. S-a ajuns aici. Care este efectul? Efectul este că în ultimii 10-15 ani România a ars foarte mult gaz, total ineficient, în CET-uri, vorbesc de Bucureşti, dar şi prin ţară, prin CAF-uri sparte, şi prin CET-uri de prin anii 64 - 66, cu consumul aferent. Că una este să ai o maşinărie din anii 60 şi alta este să ai o maşinărie din anii 2020, raportat şi la consumul de gaze, emisie etc.", a spus Claudiu Creţu.

El a afirmat că, dacă se face o comparaţie între consumul de gaz al unui oraş cu încălzire centralizată şi cel cu încălzire individuală, se va vedea că aceasta creşte de aproape trei ori.

"Deci, România, repet obsesiv, a ars gaz. De ce? Că e mult gaz, fără să se gândească în viitor. A venit războiul şi dintr-o dată vorbim de securitate energetică şi ne uităm la fiecare moleculă de gaz şi ne tremură nu spun ce, morcovul, că dacă avem o iarnă grea. Noroc că ne-a salvat încălzirea globală. Noroc că nu mai avem ierni ca prin 2012. În 2012, îmi amintesc sigur, mă dădeam cu patinele pe un lac şi erau cu maşina care făcea pe acolo drifturi. Pe lac, la Periş. În ultimele 3 ierni n-am mai văzut pojghiţă de gheaţă pe Dâmboviţa. Nu mai avem ierni. Asta ne-a salvat. Deci nu am ştiut să fim eficienţi. Conceptul de eficienţă energetică era o sintagmă fără aplicaţii practice. Acum, când facturile încep să doară, cu toţii, populaţia mai puţin pentru că totuşi sunt preţuri plafonate, agenţii economici mai mult, pentru că îi doare rău de tot, încep să se gândească la eficienţă energetic. Dacă facem un exerciţiu de imaginaţie, cum ar fi fost dacă acum 10-15 ani investeam în aceste sisteme centralizate, cât gaz ar fi consumat România? Cât gaz aveam acum? Nu are rost. Timpul nu mai poate fi dat înapoi. Aceasta a fost, din păcate, situaţia. În acest moment tremurăm. Ajungem în prezent. Măcar să ne trezim acum. Adică măcar acum să ne trezim. Europa, realist, la momentul de faţă, ne ajută", a spus Claudiu Creţu.

El a menţionat că în acest moment există o şansă să fie modernizate sistemele centralizate de termoficare cu ajutorul finanţărilor din PNRR sau Fondul de Modernizare, acestea fiind considerate prioritare pentru Europa.

În ceea ce priveşte situaţia sistemului de termoficare din Bucureşti, Claudiu Creţu a spus că este "o luptă ca pe front, cu avarii în fiecare zi".

"În fiecare zi, în fiecare dimineaţă, mă gândesc azi unde se mai sparge, ce spital oprim, ce şcoli nu vor avea apă caldă şi căldură, unde intervenim azi? Nu e zi fără avarii, fără lucrări. Partea bună este că vara aceasta am avut şantiere deschise, s-a lucrat, s-au semnat contractele pe fonduri europene, 200 de kilometri, 300 de milioane de euro. După mulţi ani. Acestea ar fi trebui făcute de prin anii 2018 - 2019 - 2020. Mai bine mai târziu decât niciodată. S-au semnat aceste contracte, acum o săptămână două. Deja se lucrează la proiectare. Din primăvară încep 200 de kilometri pe fonduri europene. Acesta e un lucru bun. Pe lângă asta, s-au mai obţinut nişte bani şi de la Ministerul Lucrărilor Publice pe Programul de termoficare. Deci sunt proiecte de investiţii în reţea, modernizarea reţelei, schimbarea tronsoanelor critice care fac probleme. Este un maraton care va dura şi asta am spus-o întotdeauna în spaţiul public, va dura cel puţin în Bucureşti, 5, 6, 7, 8 ani de luptă coerentă, spre 20. Dar una este să stabilizezi sistemul şi alta este....Noi acum luptăm să ajungem la 0. Una e să stabilizezi, să ajungi la 0, după care începi lupta cu eficienţă. Acum e lupta de supravieţuire. Acum e lupta în care avem aplicaţia termo alert. Poate fiecare, cine stă la bloc, poate să şi-o descarce şi vede acolo. Şi vedem procentul. Suntem pe la 90, 91, 88, cam în fiecare zi. În fiecare zi din cauza avariilor, prin rotaţie, 10% nu prea au, zic, nu prea au, pentru că cei 10% parte sunt opriţi de tot, parte sunt deficitari pentru că atunci când ai oprit magistrala trebuie să dai pe nişte bretele şi nu mai ajunge la capătul de reţea, ajunge ceva spre puţin", a explicat Claudiu Creţu.

Potrivit acestuia, 10% din 500.000 - 600.000 de apartamente înseamnă 50.000 - 60.000 de apartamente care nu au apă caldă sau căldură.

Claudiu Creţu a declarat că pe lângă fondurile necesare reparării reţelei este nevoie şi de personal care să lucreze la reparaţii, iar o problemă o constituie faptul că mulţi muncitori au plecat în alte ţări.

"Aceşti 10-15 ani în care nu s-au făcut investiţii, pe lângă faptul că sistemul s-a degradat, multe firme au intrat în insolvenţă, faliment, oamenii n-au mai avut de lucru, au plecat în ţări străine. Sudorii lucrează pe nu ştiu ce platforme prin Orient, Occident şi alte puncte cardinale. Noi, eu, echipa de TESA, putem face proiecte, hârtii, atrage finanţări, urmează licitaţia, dar urmează mai departe munca efectivă. Şi la munca efectivă în acest moment este o mare problemă", a spus Claudiu Creţu.

El a mai declarat că în următorii 8 ani vor exista finanţări în valoare de 600 - 700 milioane de euro pentru partea de modernizare a reţelei, notează Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News