Copiii cerșesc cântând la acordeon sau tobe și sunt forțați de părinți sau de rețelele infracționale de exploatare infantită.

Citește și: Bebeluș de nici o lună, ținut la -5 grade Celsius la cerșit. Femeile care s-au folosit de sugar, amendate cu 600 de lei

Autoritățile elene atrag atenția cu privire la numprul mare de copii care ajuns să cerșească pe străzile din Grecia. Ritmurile vesele ce domină zgomotele traficului de pe bulevardul central Ermu din Atena au o sursă nu tocmai fericită: zeci de copii, în special bulgari și români, care cerșesc cântând la acordeon și la tobe, forțați de propriii părinți sau de rețele infracționale de exploatare infantilă, informează joi EFE.

”Forma de exploatare a copiilor care este cel mai mult raportată prin linia noastră SOS este cerșetoria. Copii care sunt obligați, împreună cu un adult sau singuri, să ceară bani pe stradă”, a declarat pentru EFE Stavrula Spiropulu, psiholog la ONG-ul ”Zâmbetul Copilului”.

Numai în prima jumătate a anului 2024, acest ONG a raportat autorităților 571 de cazuri de cerșetorie de către copii în Grecia, cu 40% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023.

”Acești copii sunt în mod frecvent exploatați de rețele infracționale, care au strategii astfel încât să nu fie localizați de autorități”, spune Spiropulu.

Irini Topsi, specialistă în științe sociale la ONG-ul ”ARSIS - Organizația Socială pentru Sprijinul Tineretului”, iese zilnic pe străzile Atenei pentru a localiza victimele traficului de persoane, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Migrației și Azilului elen care se desfășoară în Grecia, Bulgaria și România.

”În principal, găsim copii între 2 și 17 ani care cerșesc pe străzile din centrul Atenei, care sunt acolo în fiecare zi. Nu sunt la școală, au fost excluși de la educație și, în esență, drepturile lor sunt încălcate”, a subliniază Topsi.

Traficul de persoane, ”ascuns” în spatele incitării la cerșetorie, o infracțiune minoră

Obiectivul principal vizează localizarea posibilelor victime ale traficului de persoane din Bulgaria sau România pentru a le oferi sprijin, în cooperare cu Centrul Național de Solidaritate Socială din Grecia (EKKA). Cu toate acestea, lucrătorii sociali întâlnesc frecvent și copii din Grecia, mulți de etnie romă, în contextul în care țara încă își revină din criza financiară și economică gravă din 2009.

”După ce localizăm un copil, ne apropiem de el, îi dăm ceva de mâncare sau ceva ce vedem că are nevoie, lucruri sau o haină, încercăm să vorbim cu el, să îl facem să aibă încredere în noi”, spune Topsi. ”Apoi examinăm contextul familial și social pentru a aplica un plan de intervenție personalizat și un sprijin cuprinzător”, a adăugat ea.

Problema, denunță Spiropulu, este că autoritățile nu tratează de obicei aceste probleme ca infracțiuni ce țin de traficul de ființe umane, ci drept cazuri de incitare la cerșetorie, o infracțiune minoră, pentru care este dificil să inițiezi un proces de retragere a custodiei părinților. În consecință, de multe ori autoritățile nu investighează circumstanțele sau motivele pentru care copiii cerșesc.

”Presiunea asupra sistemului de politici sociale a fost foarte mare și acesta nu și-a revenit după criza financiară” care a afectat Grecia între 2010 și 2018, explică Katerina Putu, co-fondatoare ”ARSIS”.

Experta regretă că nu au fost create fonduri în Grecia pentru a garanta coeziunea socială și pentru a nu se ajunge la ”inegalitatea extremă” în timpul crizei, o carență ce nu a fost abordată.

Problemele cerșetorilor-copii, ignorate de liderii politici

În majoritatea cazurilor, este vorba de copii din familii sărace, forțați să cerșească pe stradă de către propriii părinți. Totuși, ”există și semne de exploatare mai sistematică, cu o metodologie specifică în spate”, cazuri ce necesită investigații suplimentare de către autorități, subliniază Valantis Papathanasiu, avocat și coordonator al proiectului, care se desfășoară în mai multe orașe din nordul din Grecia.

Această activitate meticuloasă de documentare și supraveghere pe care ARSIS o desfășoară din 1998 nu a determinat liderii politici, atât din guvernul central, cât și din administrația locală, să se ocupe de situație, deplânge situația Putu.

Papathanasiu consideră că ”multe lucruri ar putea fi îmbunătățite”, de la cadrul legal în sine privind traficul de persoane și numărul structurilor de stat care primesc copii, ”care aparent nu sunt suficiente”, până la reacțiile statului, autorităților și societății, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News