Sute de apărători ai mediului, asasinaţi în 2020. Cifră-record
Autor: Alexandru Ichim | Publicat pe: 13 sep 2021, 09:56
WhatsApp
Foto: Pixabay
Foto: Pixabay
Un raport al unui ONG arată că cel puțin 227 de apărători ai mediului au fost asasinați în 2020. 

Cel puţin 227 de apărători ai mediului au fost asasinaţi în 2020, în medie câte patru pe săptămână, majoritatea în America Latină, a denunţat ONG-ul Global Witness, într-un raport publicat luni şi care exprimă îngrijorări în legătură cu această cifră-record, informează AFP şi dpa, scrie Agerpres. 

Pentru al doilea an consecutiv, Columbia se clasează în fruntea acestui clasament macabru, cu 65 de activişti şi lideri comunitari ucişi pentru angajamentul lor în favoarea apărării naturii. În afară de Columbia, crimele se concentrează în Mexic (30), Filipine (29), Brazilia (20), Honduras (17) şi în alte peste 15 ţări.

Aproape 'trei atacuri din patru' au avut loc în America Centrală şi în America de Sud, adaugă Global Witness, care subliniază că aceste atacuri sunt în creştere constantă din 2018.

Ce au avut victimele în comun?



Victimele au mai multe în comun: 70% dintre ele militau pentru a pune capăt defrişărilor şi toţi, exceptând unul, trăiau în ţări în curs de dezvoltare. O treime făceau parte din popoarele indigene.

Global Witness ţine aceste statistici din 2012 şi constată în acest cel mai recent raport o creştere constantă a acestui tip de crime în ultimii trei ani (167 în 2018 şi 212 în 2019).

În acest an, ONG-ul a vrut să atragă atenţia asupra 'industriilor care sunt cauza crizei climatice şi atacurilor împotriva apărătorilor mediului'. Exploatarea lemnului, construcţia de baraje, agro-industria şi exploatarea minieră sunt sectoarele legate de majoritatea asasinatelor.

Cerere tot mai mare



'Cererea de profituri tot mai mari (...) cu un preţ cât mai mic posibil pare să se traducă întotdeauna la final prin ideea că cei care împiedică proiectele trebuie să dispară', a comentat jurnalistul american Bill Mckibben, specialist în probleme de mediu, citat în raport.

Printre recomandările sale, ONG-ul îndeamnă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) să 'recunoască oficial dreptul la un mediu sănătos', un 'vid enorm' în sistemul actual de apărare a drepturilor omului.         

Situația în România 

La finalul lunii august, un pădurar şi familia lui au fost atacaţi de hoţii de lemn în propria curte din localitatea Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa, acest nou caz completând un tablou sumbru al agresiunilor îndreptate împotriva personalului silvic, în urma cărora, în ultimii ani, şase pădurari au fost omorâţi, iar peste 700 de silvicultori au fost atacaţi de infractori, susţin reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură "Silva", mai scrie Agerpres.

"Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în localitatea Bilciureşti din judeţul Dâmboviţa, când un pădurar şi familia lui a fost atacat în propria curte de un grup de infractori certaţi cu legea silvică, este extrem de grav şi dovedeşte încă o dată faptul că hoţii de lemn nu mai au nicio limită, acţionând organizat şi devenind extrem de periculoşi", se menţionează într-un comunicat al sindicatului silvicultorilor remis marţi Agerpres.

Pe fondul creşterii presiunii asupra pădurii, cazurile de agresiune asupra personalului silvic care îşi face datoria apărând pădurea de hoţii de lemn şi de braconieri s-au intensificat alarmant în anul 2021, subliniază sindicatul pădurarilor.

Agresiuni de la începutul acestui an



Astfel, de la începutul acestui an au fost înregistrate peste 20 de cazuri de agresare a personalului silvic numai la Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, de la violenţă fizică care a necesitat îngrijiri medicale, până la ameninţări cu moartea, incendierea maşinilor personale şi hărţuirea membrilor familiilor, inclusiv a copiilor, avertizează Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva".

Aceste cazuri au fost înregistrate în judeţele Argeş, Bacău, Braşov, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi, Mureş, Sălaj, Suceava şi Vâlcea, fiind sesizate unităţile de poliţie şi parchetele competente teritorial, pentru desfăşurarea cercetărilor penale şi pedepsirea agresorilor.

De cele mai multe ori însă, aceste anchete durează luni şi chiar ani întregi, la care se adaugă durata proceselor în instanţele de judecată - minim unul sau doi ani până la o eventuală condamnare definitivă a infractorilor, fapt ce creează o stare de nesiguranţă şi de revoltă în rândul silvicultorilor, arată organizaţia sindicală.

Se fac presiuni tot mai mari



Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva" a atras atenţia în nenumărate rânduri că personalul silvic de teren se confruntă cu o presiune tot mai ridicată asupra pădurii şi face faţă cu dificultate acestei presiuni, în principal din cauza lipsei dotărilor necesare prevăzute de legislaţia specifică, absolut necesare personalului silvic în cadrul acţiunilor în teren pentru asigurarea pazei şi a integrităţii fondului forestier (armament de serviciu, mijoace de comunicare, de intervenţie şi de apărare, uniforme de serviciu, echipament individual de protecţie, precum şi mijloace de transport adecvate), noteză organizaţia sindicală.

În prezent, situaţia este una cel puţin alarmantă, aproximativ jumătate dintre silvicultori - pădurari şi şefi de districte din cadrul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului român, care au ca obligaţie de serviciu paza pădurilor şi asigurarea integrităţii fondului forestier - nu sunt dotaţi cu armament de serviciu, deşi aşa prevăd Codul silvic şi Statutul personalului silvic, atrage atenţia sindicatul pădurarilor.

Lipsirea de armament a personalului silvic



Lipsirea de armament a personalului silvic a fost posibilă printr-o decizie aberantă a Guvernului, care prin Hotărârea nr. 11/2018 a interzis utilizarea mai multor categorii de armament, între care şi cel cu care era dotat o bună parte a personalului silvic din România, se menţionează în comunicat.

În afara lipsei de armament şi de dotări, la această situaţie îngrijorătoare a agresiunilor asupra personalului silvic s-a ajuns şi din cauza dimensionării insuficiente a personalului silvic cu atribuţii de pază, precum şi a dimensionării cantoanelor şi districtelor silvice fără a se ţine seama de complexitatea şi specificul activităţii de pază a pădurilor la nivel local şi regional, dar şi din cauza retrocedărilor haotice, care au condus la o fragmentare excesivă a pădurilor, apreciază organizaţia sindicală.

Pe această cale, Federaţia Sindicatelor Silva solicită oficial, din nou, sprijinul şi intervenţia Procurorului General al României pentru monitorizarea actelor de cercetare şi urmărire penală ce se efectuează în cazurile de agresiune îndreptată împotriva personalului silvic şi dispunerea de măsuri în scopul efectuării cu celeritate a cercetărilor pentru identificarea, anchetarea şi pedepsirea autorilor acestor agresiuni.

Solicitări către Ministerul Mediului



Totodată, sindicatul silvicultorilor solicită intervenţia ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, pentru urgentarea dotării personalului silvic cu responsabilităţi în ceea ce priveşte paza pădurilor cu armament de serviciu, cu uniformă de serviciu, cu mijloacele de apărare şi de intervenţie, cu mijloace de comunicaţie şi mijloace de deplasare aşa cum sunt prevăzute de lege, astfel încât riscul determinat de producerea în viitor a unor astfel de evenimente nedorite să se reducă cât mai mult posibil.

Pentru descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva" a promovat, cu sprijinul actualului ministru al Mediului, Tanczos Barna, în calitate de senator, un proiect de lege pentru modificarea şi completării Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin includerea personalului silvic în categoriile prevăzute la art. 257 alin. 4, alături de poliţişti şi jandarmi, în cazul cărora faptele de ameninţare, lovire sau alte violenţe, vătămare corporală, etc. comise asupra acestora se sancţionează cu pedepse mai aspre.

Sindicatul silvicultorilor va susţine în continuare, prin toate mijloacele legale, respectarea prevederilor Statutului personalului silvic, modificat şi completat prin Legea nr. 234/2019, dimensionarea cantoanelor, districtelor şi ocoalelor silvice în funcţie de activităţile specifice şi realităţile din teren, precum şi dotarea personalului silvic conform legislaţiei în vigoare, inclusiv prin organizarea, dacă va fi cazul, a unor acţiuni de protest, se menţionează în comunicat. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?