Data publicării:

”Suntem mai catolici decât Papa”. Cum și-a impus România reguli din exces de zel. Rectorul Lucian Georgescu despre o ”grabă” în a desemna cât mai multe arii protejate

Autor: Andreea Ditcov | Categorie: Stiri
WhatsApp
Sursă foto: Pexels (Rudolf Kirchner)
Sursă foto: Pexels (Rudolf Kirchner)

Rectorul Universității Dunărea de Jos, Lucian Georgescu, a vorbit despre o posibilă dragare a Dunării. 

”Noi avem Dunărea sălbatică, este o Dunăre în care se află o cantitate mare de aluviuni și atunci există o aparent haotică depunere de sedimente, iar noi vom face și modelări în acest sens, pentru că este necesar să știm pe unde pot să treacă vapoarele în permanență. Atunci trebuie să te duci pe un șenal și să îl menții. Asta se face prin dragare”, a spus Lucian Georgescu, rectorul Universității Dunărea de Jos.

”Și noi de ce nu am mai putut să o canalizăm?”, a întrebat analistul Bogdan Chirieac, gazda interviului. 

”Nu am auzit vreodată de un proiect care să se refere la așa ceva. Este o desfășurare de forțe imensă. Dacă nu s-a putut acum 60-70 de ani, acum nu se mai poate în niciun caz, pentru că acum, în timp ce ei lucrează pe ecosisteme artificiale, adică nemții și austriecii, noi suntem obligați să ținem Dunărea așa, adică arie protejată”, a continuat Georgescu. 

”Adică nu mai putem?”, a întrebat Chirieac. 

”Nu mai avem voie acum. Și dragatul e o problemă, dragatul e o problemă imensă”, a precizat rectorul gălățean. 

Siturile Natura 2000, un impediment în ”vindecarea” Dunării de insulele apărute în urma secetei și a aluviunilor

”Nu vă lasă”, a intervenit Chirieac. 

”E foarte complicat. Dacă te apuci să draghezi, trebuie niște studii preliminare foarte serioase și noi le vom face”, a afirmat Georgescu. 

”Dar seacă Dunărea dacă mai apar insule”, a spus Chirieac. 

”Asta este, sunt niște reguli. A fost la un moment dat o grabă, pe Dunăre poate se pretează. A fost o grabă să facem cât mai multe situri Natura 2000. Undeva de la Ministerul Mediului, într-o anumită perioadă, lumea s-a grăbit și cu excesul de zel care îi caracterizează pe unii s-au gândit ”câte trebuie să facem?” / ”Păi, 200”, dau un exemplu. ”Ce-ar fi să facem 500?” Și unde am găsit o chestiune, imediat s-a făcut o arie protejată și am stabilit niște măsuri mult mai drastice decât sunt cele din restul Europei. Atunci, la noi, pentru un parc de eoliene, care generează energie regenerabilă, un parc de eoliene durează să se facă o expertiză și o evaluare a impactului peste un an. Asta în condițiile în care sursa de energie este regenerabilă, chestia asta nu poluează, face puțin zgomot, e adevărat, dar nu ca să scoată omul afară din casă, nu se face într-o comunitate, de obicei se face la distanțe destul de mari. Suntem uneori mai catolici decât Papa. Pe de altă parte, avem foarte multe hale de zgură industriale, istorice, pe care nu le exploatăm. Noi le-am declarat ca fiind periculoase și așa mai departe, dar acum ar putea să fie exploatate”, a mai spus rectorul. 

”Exploatate în ce sens?”, a întrebat Chirieac. 

”De exemplu, în zona nordului României, pe la Baia Mare, unde erau exploatări importante, mine pentru metale neferoase, ca și Roșia Montană de altfel”, a mai spus rectorul Universității Dunărea de Jos. 

Youtube video image

Galațiul devine mai verde

Vor fi preluate peste 127.000 de mp pentru a construi în cinci localități din județ centre unde vor fi aduse și valorificate așa numitele deșeuri inerte, precum cele din construcții sau rezultate din diverse demolări, precizează Costel Fotea, președintele PSD al Consiliului Județean.

"Astfel, vom amenaja un centru la Valea Mărului, localitate unde se află depozitul de deșeuri menajere și o stație de sortare, apoi la Umbrărești, care va deservi localitățile limitrofe, și la Târgu Bujor pentru centrul județului și o parte din localitățile din zona de est, având în vedere că la Târgu Bujor a fost construită și o stație nouă de transfer a deșeurilor.

De asemenea, vor mai fi amenajate astfel de centre la Berești, pentru partea de nord, și la Slobozia Conachi  pentru o mare parte din localitățile aflate în sudul și centrul județului.

Proiectul va fi depus spre finanțare în cel mai scurt timp în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, valoarea investițiilor fiind de aproximativ patru milioane de euro", precizează Costel Fotea. Citește mai multe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel