Europenii suspectează SUA că încearcă să neutralizeze exploatarea imenselor rezerve de gaze naturale iraniene prin sancţiuni instituite împotriva programului nuclear al Iranului, cu scopul de a deschide oportunităţi pentru producţia proprie de gaze de şist, în plin avânt, comentează joi agenţia de presă France Presse.

'Sancţiunile americane vor afecta exporturile de petrol şi gaze iraniene spre Europa', relevă un responsabil european implicat în dosar.

'Aceasta este clar o nouă încercare de a limita o sursă diferită de aprovizionare pentru ca gazul natural lichefiat (GNL) american să poată ajunge mai uşor în Europa, fără concurenţă', a explicat acesta pentru AFP, sub rezerva anonimatului.

'Nu cred că acesta este scopul principal al sancţiunilor împotriva Iranului, dar este un efect care se întrevede', a nuanţat Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului de energie al Institutului de Relaţii Internaţionale Francez (IFRI). 'Este clar că investiţiile planificate nu vor mai avea loc.Nu cunosc vreo mare societate internaţională care să-şi asume riscul', a afirmat el într-un interviu telefonic pentru AFP.

Spre marele regret al UE, Washingtonul a anunţat reinstituirea sancţiunilor ridicate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 în schimbul angajamentului Teheranului de a-şi îngheţa programul nuclear.

SUA ameninţă Teheranul cu sancţiunile 'cele mai severe din istorie' dacă iranienii refuză condiţiile lor pentru încheierea unui 'nou acord', care să cuprindă şi programul de rachete balistic.

Companiile europene, care continuă să facă afaceri în Iran în sectoare ce intră sub incidenţa sancţiunilor, 'vor fi considerate responsabile' şi vor suporta consecinţe, a avertizat şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo.

Anunţul posibilei dezangajări din Iran a gigantului petrolier Total şi a mai multor întreprinderi europene s-a aflat în centrul recentelor discuţii purtate la Teheran de către comisarul european pentru energie Miguel Arias Canete.

'Iranienii pun la îndoială capacitatea europenilor de a nu se subordona intereselor americane', a mărturisit pentru AFP comisarul Canete după o serie de întâlniri cu vicepreşedintele iranian Ali Saheli, cu şeful diplomaţiei iraniene, Mohammmad Javad Zarif, şi cu miniştrii petrolului şi energiei iranieni.

SUA s-au angajat într-o strategie de cucerire a pieţelor pentru gazele lor naturale. Ele au exportat 17,2 miliarde de metri cubi de gaze în 2017, din care 2,2% a constituit gaz lichefiat transportat spre terminale din UE. Or, 'capacitatea totală de import de gaz natural a Europei va creşte cu 20% până în 2020', potrivit centrului de studii IHS Markit.

În fiecare an, ţările UE importă două treimi (66%) din necesarul lor de consum. În 2017, aceasta a reprezentat 360 miliarde de metri cubi de gaze, între care 55 miliarde de metri cubi de GNL, pentru o factură de 75 de miliarde de euro, potrivit statisticilor europene.

UE, dependentă de gazele rusești

Până în prezent, jumătate din gazele cumpărate provine din Rusia, dar europenii încearcă să depăşească această dependenţă.

'Rezervele iraniene sunt astronomice şi dacă Iranul îşi dezvoltă instalaţii adecvate, ele pot permite acestei ţări să devină un important furnizor de gaze în Europa', a pledat Canete.

Teheranul are cele mai mari rezerve de gaze din lume după Rusia, între care câmpul petrolifer off-shore Pars Sud, estimat la aproximativ 191 milioane de miliarde de metri cubi. Iranul a exportat 10 miliarde de metri cubi de gaze în 2017 printr-un gazoduct spre Turcia şi Irak. Dar soluţia pentru viitor va fi GNL, subliniază responsabili europeni.

Ministrul petrolului iranian Bijan Namdar Zanganeh a estimat necesarul de investiţii în sector la circa 200 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani. Sectorul energetic a furnizat statului iranian venituri de 50 miliarde de dolari în 2017, potrivit datelor europene.

Dar UE nu este singură în colimatorul Washingtonului, notează AFP. Un alt concurent vizat este Rusia, cu proiectul său Nord Stream 2, remarcă comisarul european pentru energie.

Nord Stream 2 vizează să dubleze până la sfârşitul anului 2018 capacităţile conductei Nord Stream 1 şi să permită ca mai multe gaze ruseşti să ajungă direct în Germania prin Marea Baltică, fără a trece prin Ucraina.

Preşedintele american Donald Trump a cerut abandonarea proiectului, făcând din aceasta un argument pentru a-i scuti pe europeni de taxele la oţel şi aluminiu, potrivit unor surse europene apropiate dosarului.

Merkel, răspuns categoric

Cancelarul german Angela Merkel s-a pronunţat energic în favoarea gazoductului strategic rusesc.

'Pentru moment, GNL-ul american este mai scump decât gazul rusesc. Avem o piaţă liberă. GNL-ul trebuie să fie competitiv', a apreciat o sursă guvernamentală germană.

Dar 'Nord Stream 2 nu ajută la diversificarea energetică căutată de Europa', recunoaşte la rândul său comisarul european Canete.

'Europa vrea să dezvolte o strategie privind gazul lichefiat pentru a-şi asigura securitatea energetică şi Iranul este o sursă de aprovizionare importantă', insistă el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News