Economistul Adrian Câciu comentează asupra cifrelor unui raport publicat de către KPMG şi modul în care a fost interpretat acesta. 

"Am analizat și eu studiul prezentat de KPMG din care au fost extrase, la comandă, de către câteva ziare online, elemente, aceleași elemente, care să creeze un titlu general valabil, dar care să nu atragă răspunderea jurnaliștilor, pentru că citatul este din raportul KPMG. 

Îmi era evident, încă de ieri că ceva, ceva, este sigur o scoatere din context, dar nu mă dumiream dacă scoaterea din context aparține jurnaliștilor cu ordin pe unitate sau raportul KPMG e făcut defectuos cu scoatere din context implicită. Astăzi, am studiat acest Ghid, care poartă tilul de: "Nivelul minim al salariilor în Europa în contextul detașării lucrătorilor" și nicidecum de Ghidul privind detaşarea internaţională a lucrătorilor, cum a prezentat presa.

Așa cum sunt obișnuit, am luat si studiile pe anii anteriori să văd cum sunt facute rapoartele, la ce se referă, ce e nou și ce este contextual", scrie Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.

Nu este un studiu privind detaşarea internațională 

"Prima constatare: Acesta nu este un studiu privind detasarea internațională a lucrătorilor ci un studiu privind costurile pe care un angajator le are de suportat cu salariul minim în statele membre UE plus Elvetia. 

Dacă era un studiu privind detașarea internațională a lucrătorilor, se referera și la salarii medii, la contextul pieței muncii din fiecare stat, la politicile statale referitoare la lucrători proveniti din state membre UE sau terțe, despre costurile de detașare, despre costurile de asigurare ale lucrătorilor, despre multe alte chestiuni care sunt prezente în aplicarea reglementărilor naționale privind ocuparea forței de muncă. 

A doua constatare: Studiul din acest an al KPMG omite o chestiune foarte importantă: El se adreseaza angajatorilor, însă, la pagina 15, nu prezintă costurile totale pe muncă, aplicabile salariului minim, ci doar costurile angajatului. Spre deosebire, in studiul facut pe anul 2018, era prezentată taxarea efectiva a muncii pentru salariile minime, unde aflam că Franța, de exemplu are o taxare de 87% pe salariul minim, că Letonia are 56%, că Olanda are 55%, că Ungaria are 53%, că Slovacia are 50% etc.

A treia constatare: Tot spre deosebire de studiul din anul 2018, KPMG uită în anul 2019 sa mai spună care este tendinta de creștere a salariului minim, desi salariul minim brut (net plus taxe) reprezintă un cost pentru angajator. Cred că pentru un angajator, mai ales când își face calcule de relocare a filialelor este o chestiune de care ține seama, de situatia la un anumit moment și de tendință", subliniază economistul. 

"Neinteresant dacă scopul studiului era să facă unii din presă titluri senzaționale"

"Dacă ar fi continuat pe stilul in care a făcut studiile atât în 2016, în 2017 cât și în 2018, KPMG ar fi putut să prezinte ca salariul minim în România a crescut, ca procent, cel mai mult din întreaga Uniunea Europeană, respectiv cu 52% pe brut, în perioada 2017-2018 și cu 10%, respectiv 23,7% și 57,9%, functie de sectorul căruia se adresează și tipul pregatirii lucrătorilor, în anul 2019. Bănuiesc că asta este neinteresant dacă scopul studiului era să facă unii din presă titluri senzaționale. 

Dar banuiesc că pentru un angajator care mâine decide să vină în România este important sa stie dacă aici îl costă mai mult decât în Franța, care este costul imediat și care sunt condițiile naționale, dacă există forță de muncă sau trebuie relocată, ce costuri suplimentare implică și mai ales care este tendința.

Repet, dacă ne raportăm doar la salariul minim. Pentru că un angajator este interesat de condițiile globale din piața muncii, că aduce aici sau în Franța sau Olanda și directori și lucrători calificați și persoane cu studii superioare.

A patra constatare: Lipsesc cu desăvârșire din studiu deducerile și facilitățile fiscale atât pentru angajat cât și pentru angajator. Iar asta este grav, pentru că autorii studiului spun că pentru România, costul fiscal al angajatului este 40,5%. Păi nu este dacă bagi deducerile!

Apoi, dacă bagi facilitățile pentru angajarea ucenicilor unde angajatorul primește de la stat 2200 lei/lună, parcă nu mai e același nivel de taxare sau cost al salariului minim pentru angajator. În rest, mișto studiu. Nu mă ajută la nimic! Pe mine cel puțin! Pentru că eu, la fel ca toti cei care sunt profesioniști în zona asta economică, ne luăm datele de la instituții care le prezintă integral", a mai scris Adrian Câciu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News