Dar, ca importanță, ca impact politic, mediatic și electoral, în perspectiva alegerilor din toamnă, aceste orașe fac diferența, pot înclina balanța la prezidențiale și parlamentare. Toate trei sunt conduse de primari USR, care au câștigat în 2020 și vor acum un al doilea mandat. Sigur, 2020 a fost un an special, cu tensiunile uriașe generate de lock-down, cvasi-absența campaniei electorale, decalarea alegerilor locale etc. ”Nimic nu va mai fi la fel”, cum spunea mantra recitată în pandemie.

Primarii useriști aveau sprijinul unor partid cu organizații puternice (PNL, PMP) și veneau cu promisiuni ferm asumate. În cei patru ani care au trecut, promisiunile nu s-au îndeplinit, iar ca sprijin a rămas doar PMP-ul, așa zisa Forță a dreptei fiind egală cu masa celor doi membri ori accelerația cu care urcă în sondaje, adică zero.

Așa că PSD și PNL pot relua jocul de acolo de unde a fost întrerupt, aruncând în cursă chiar primarii înlocuiți de USR. Acum, cele două partide beneficiază fiecare de sprijinul fostului adversar. Iar lângă votul politic vine și prestația candidatului. Robu, la Timișoara, și Scripcaru, la Brașov, au fost primari care au făcut diferența față de predecesori, cu realizări semnificative, pe care membrii comunității locale și le amintesc și care reprezintă argumente solide într-o dezbatere cu Fritz și Coliban. La București, dacă această dezbatere va exista, Firea poate susține că realizările lui Nicușor Dan sunt proiecte începute în mandatul ei, iar actualul edil nu a mai făcut nimic de la preluarea funcției.

Dar, la București, situația e mai complexă, votul mai fragmentat, intră în joc și sectoarele, care influențează rezultatul la Primăria Generală. Meciul se joacă nu doar la sectoarele 1 și 2, cu primari USR, ci și la 5, de unde a plecat Piedone.

Strategia aruncării în luptă a ”foștilor”, ca la Timișoara, Brașov sau Capitală, ar fi crescut șansele. Foștii primari cunosc publicul și îi cunoaște lumea, poate îi și regretă, au realizări, nu doar promisiuni. Dacă Tuță se bătea pe dreapta cu Clotilde Armand, ca Burduja cu Nicușor Dan, la Capitală, Daniel Tudorache putea lejer să recâștige Sectorul 1, susținut de PSD. Ca o paranteză, cred că ar putea câștiga și fără să fie susținut formal de partid, dacă ar reuși să își promoveze candidatura și să fie perceput drept ”candidatul care ne poate scăpa de Clotilda”. Căci, spre deosebire de Nicușor Dan, a cărui lipsă de vizibilitate nu l-a ajutat, dar nici nu i-a creat ostilitate în electorat, Armand a reușit să strângă o cotă de defavorabilitate importantă. Fără a mai aminti scandalul voturilor, mușamalizat de colegii procurorului care le-a numărat. La sectorul 5, Marian Vanghelie era cel mai potrivit să-i dea replica lui Piedone jr.  și chiar o face, ca independent, în timp ce un partid cu nume asemănător (PSDU) ronțăie din voturile PSD.

Dar, USR își poate permite să susțină candidați  ”penali” (penali-conform definiției pe care chiar Clotilde Armand sau Vlad Voiculescu o dădeau termenului) sau ”să atace independența Justiției”, fără teama de o reacție externă, în timp ce PSD nu are această libertate de mișcare. Așa că, pentru imaginea externă,  riscă în două puncte cheie, acceptă riscul de a-și strica imaginea de câștigător al localelor, dacă sectorul 1 și Capitala rămân, pe mai departe, la USR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News