În 2018, pe strada Sforii a fost amenajată o zonă în care pasionaţii de graffiti şi cei care obişnuiesc să lase mesaje pe ziduri să o poată face în voie. Vizitatorii, însă, sunt cei care nu țin cont de această zonă delimitată și mâzgălesc toată strada. Mulți dintre turiștii care ajung în orașul de la poalele Tâmpei vor să-și lase „amprenta” pe zidurile străzii Sforii, a treia cea mai îngustă stradă din Europa.

„Strada Sforii a devenit un ghetou urban și asta este, mai ales, din cauza turiștilor, care simt nevoia să scrie tot felul de lucruri pe pereți. Este o agresiune la adresa propreietății private”, spune Kristina Creoșteanu, directorul executiv al Fundației Monumentelor Istorice Brașov.

Pentru a proteja strada de „operele de artă” ale trecătorilor, Fundația Monumentelor Istorice Brașov vrea să instaleze grilaje antivandalizare.

„Am cerut autorizație pentru instalarea sistemului antivandalizare și procedura este în curs. Vrem să punem grilaje pe perioada nopții. Vizitatorul va putea vedea strada, dar nu o va putea traversa”, a declarat pentru Biz Brașov Kristina Creoșteanu, director executiv al Fundației Monumentelor Istorice Brașov, scrie BizBrașov.

Fenomen misterios la Brașov. Frunzele arborilor de pe Tâmpa au început să se coloreze și să cadă în mijlocul verii

Vremea deosebit de caldă a afectat speciile mezofite, cu exigențe mijlocii față de umiditatea din sol, precum fagul, carpenul, teiul de deal, paltinul, frasinul și arțarul. Totuși, și speciile cu rezistență mai mare la uscăciune, cum ar fi jugastrul, au avut de suferit, scrie bizbrașov.

„Dintre speciile arbustive au fost afectate cununița, care are pretenții mai ridicate față de umiditatea din sol și din atmosferă, dar și arbuști mai rezistenți la uscăciune, cum ar fi dârmoxul și sângerul. De asemenea, a fost afectată și o specie mai rar întălnită de măceș, Rosa spinosissima, care tolerează de regulă un deficit de umididate. Așa cum era de așteptat, sunt și exemplare din speciile mai sus menționate care sunt mai puțin sau deloc afectate.

Exemplarele mai rezistente au probabil o zestre genetică care a determinat o mai bună adaptare la condițiile de stres hidric și/sau ocupă un microhabitat mai favorabil. De exemplu, se găsesc într-o zonă cu un volum mai mare de sol și cu mai multă umididate (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News