Jens Stoltenberg, care a fost primit duminică de preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a explicat că este important să se aibă în vedere că Turcia a suferit mai multe atacuri teroriste decât orice alt aliat din NATO şi de aceea preocupările sale trebuie luate în serios.

La jumătatea lunii mai, Ankara a surprins numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică.

Turcia consideră că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane despre care susţine că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016.

Suedia şi Finlanda au depus cereri de aderare la NATO în mai

Suedia şi Finlanda au depus cereri de aderare la NATO luna trecută, în reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei în 24 februarie. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.

Jens Stoltenberg a menţionat în cursul vizitei sale la Helsinki că Turcia este un aliat cheie al NATO, dată fiind poziţia sa strategică la Marea Neagră între Europa şi Orientul Mijlociu, amintind şi de sprijinul acordat de aceasta Ucrainei după invazia rusă, considerată de Moscova 'operaţiune militară specială'.

Atât Stoltenberg, cât şi preşedintele finlandez au mai spus că discuţiile cu Turcia vor continua, dar nu au făcut referire la eventuale progrese în cursul acestora. 'Summitul de la Madrid nu a reprezentat niciodată un termen final', a adăugat secretarul general al NATO, referindu-se la reuniunea alianţei din capitala spaniolă de la sfârşitul acestei luni.

Citește și - Rusia ameninţă Occidentul cu un conflict militar direct pe motivul atacurilor cibernetice

Administraţia Vladimir Putin a avertizat, joi după-amiază, Occidentul că există riscul unor confruntări militare directe din cauza atacurilor cibernetice lansate asupra Rusiei, pe care le-a atribuit în principal Statelor Unite şi Ucrainei.

Ministerul de Externe de la Moscova acuză că infrastructura esenţială a Rusiei şi instituţiile sunt vizate frecvent de atacuri cibernetice, pe care le atribuie Statelor Unite şi Ucrainei. Duminică, site-ul Ministerului rus al Locuinţelor a fost vizat de un atac cibernetic care a avut ca rezultat apariţia mesajului în limba ucraineană "Glorie Ucrainei".

"Să fiţi siguri că Rusia nu va lăsa fără ripostă aceste acţiuni agresive"

"Să fiţi siguri că Rusia nu va lăsa fără ripostă aceste acţiuni agresive. Toate acţiunile noastre vor fi moderate, punctuale, în conformitate cu legislaţia noastră şi cu dreptul internaţional", a reacţionat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit agenţiei Reuters, acuzând Washingtonul că "reduce deliberat nivelul de utilizare a instrumentelor cibernetice în scop ofensiv".

"Militarizarea spaţiului informatic de către Occident şi tentativele de a-l transforma într-o zonă de confruntare interstatală au generat creşterea semnificativă a ameninţării unor confruntări militare directe , cu efecte imprevizibile", atrage atenţia Ministerul de Externe de la Moscova. Vezi știrea inițială aici!

Citește și - Turcia stârnește noi scântei în interiorul NATO și solicită Greciei să demilitarizeze insulele din Marea Egee

Turcia a cerut Greciei să îşi retragă forţele armate de pe insulele din Marea Egee, avertizând că ţara sa va contesta statutul insulelor dacă nu le demilitarizează.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat, în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său din Macedonia de Nord, că Grecia a construit o prezenţă militară pe insulele din Marea Egee, încălcând Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947.

"Acordurile există, dar Grecia le încalcă. Le înarmează. Dacă Grecia nu opreşte această încălcare, suveranitatea insulelor va fi adusă în discuţie", a spus el. "Este atât de clar. Veţi respecta acordurile".

Grecia susţine că Turcia a interpretat în mod deliberat greşit tratatele privind forţele armate de pe insulele sale estice şi spune că are motive legale pentru a se apăra în urma acţiunilor ostile ale Ankarei, inclusiv o ameninţare de război de lungă durată dacă îşi extinde apele teritoriale, potrivit AP.

Comentariile ministrului turc vin pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre aliaţii NATO, care au un istoric de dispute pe o serie de probleme, inclusiv explorarea minerală în estul Mediteranei şi revendicări rivale în Marea Egee.

Luna trecută, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va mai discuta cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, exprimându-şi nemulţumirea faţă de comentariile făcute de liderul grec în timpul unei călătorii recente în SUA, inclusiv sugestii potrivit cărora Congresul ar trebui să blocheze achiziţia de avioane de luptă F-16 de către Turcia.

La Atena, Mitsotakis a declarat că este nevoie de reţinere pe ambele maluri ale Mării Egee din cauza războiului din Ucraina.

"Cred că suntem încă foarte departe de acel punct, departe de tensiunea pe care am avut-o în vara anului 2020", a declarat Mitsotakis, referindu-se la momentul în care tensiunile dintre Grecia şi Turcia au izbucnit din cauza drepturilor de explorare a gazelor în estul Mediteranei.

"Astăzi, toată lumea trebuie să dea dovadă de reţinere. Mai ales într-un moment în care ne confruntăm cu o provocare foarte mare la NATO, cu invazia rusă în Ucraina. Trebuie să fim uniţi", a spus el.

Cavusoglu a declarat că Ankara a trimis două scrisori la Naţiunile Unite pe tema insulelor militarizate şi a cerut Greciei să răspundă la aceste scrisori. "Ei devin agresivi pentru că nu pot răspunde la scrisori", a susţinut ministrul. Vezi știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News