Steve Jobs, în biografia sa oficială, a afirmat că Google devine tot mai mult un Microsoft. Adică devine o companie imensă, întinsă pe zeci de domenii, dar care nu își creează baza fundamentală de clienți. Această opinie i-a împărtășit-o și lui Larry Page, co-fondator Google, când acesta din urmă i-a cerut sfatul.

Autor: Răzvan Băltărețu

[caption id="" align="aligncenter" width="496" caption="Bill Gates, Steve Jobs, Larry Page (de la stânga la dreapta)"][/caption]

Până să revină la conducerea companiei Google, Larry Page s-a întâlnit cu Steve Jobs și i-a cerut un sfat cu privire la planul de viitor. Jobs i-a spus că trebuie să se concentreze pe mai puține lucruri și să le facă foarte bine. “Gândește-te cum ar vrea Google să fie când va fi mare, și-a amintit Jobs în biografia semnată de Walter Isaacson. Acum e peste tot. Care sunt cele cinci produse pe care să te concentrezi? Renunță la restul pentru că te îngreunează. Transformă compania în Microsoft”.

Fie că a ținut sau nu cont de acel sfat, Page a renunțat, însă, la câteva produse și proiecte experimentale. Printre acestea se numără și Knol, o alternativă la Wikipedia și Wave, înlocuit mai recent de Google+.

Dar pentru a înțelege mai bine de ce Jobs vedea Google ca al doilea Microsoft, Business Insider pune laolată o listă și face câteva analogii:

1. Afacerea de bază.

Atât Microsoft, cât și Google au avut o afacere de start. Cea dintâi a avut sistemul de operare Windows, respectiv motorul de căutare pe Internet. Ambele au dominat și încă domină piața, sunt profitabile și încearcă să-și proteje această “vacă de muls”. De aceea, Google și Microsoft doresc ca produsele lor de bază să poată fi disponibile oriunde se poate și e loc.

2. Afacerea secundară

Google are afacerea reclamei, Microsoft pe cea a Office-ului. Mai toată lumea este dependentă de Microsoft Office, fie că vorbim de simple texte în format .doc, fie că sunt prezentări Power Point. Pentru Google, afacerea advertising-ului aduce venituri de trei miliarde de dolari, din 40 de miliarde cât profitul anual. Și, în timp, ar putea ajunge ca Office: dominantă, cotă de peste 90%, profitabilă, peste 60% și uriașă, cu 10-15 miliarde, dintr-un total de 70 de miliarde de dolari.

3. Jucăria-experiment transformată în succes.

Android, sistemul de operare dezvoltat de Google, a dat companiei bazată pe Internet o nouă ramură, sistemul de operare pentru consumatori. Singurul adversar până acum este Apple, cel cu care a și pornit în competiție la lansare. Microsoft are Xbox-ul. Cu această consolă de jocuri a intrat pe piața dominată deja de altcineva, la acel moment de Sony, și a pierdut bani, dar cu planul de a-i recupera din ideea Xbox Live. Între timp, ambele produse au devenit lideri de piață, dar ca venituri nu sunt atât de importante. Xbox produce anual opt miliarde de dolari, iar Android aduce doar 1 miliard in conturile Google.

4. Înlocuitorul apărut de nicăieri.

Google și-a creat, ca răspuns la Facebook, propria rețea de socializare, Google+. Microsoft, cu ceva timp în urmă, dezvoltase Bing ca răspuns la motorul Google. Deocamdată, Bing are 30% din piață, dar doar sunt incluse și căutările pentru Yahoo! Search. Google+ încă este departe de această cifră, mai ales că la o lună de la ieșirea din Beta a platformei, mulți utilizatori o părăsiseră deja.

5. Bonusuri pentru cei “pro”.

Aici este vorba de browser-e, iar situația este foarte simplă: Google are Chrome-ul, Microsoft are Internet Explorer. Ambele gratuite și, de asemenea, niciuna dintre companii nu câștigă nimic cu ele. Dar acestea două au scopuri mai precise decât profitul direct. Chrome are căutarea prin motorul Google integrată și duce utilizatorul la produsele companiei. Internet Explorer avea cândva multe lucruri utile, însă, în prezent este ca și dispărut.

6. Cumpărăturile de criză.

Anul acesta Google a cumpărat peste 50 de companii. Până acum, dintre toate achizițiile, cele mai notabile sunt YouTube, pentru video-uri online, DoubleClick, pentru reclame, și Motorola pe care nici ei nu știu cum o vor folosi. În partea cealaltă, Microsoft are Great Plains and Navision, pentru software de contabilitate, aQuantive, pentru reclame online, TellMe, pentru recunoaștere vocală și Skype, pentru video calling, dar abia recent acceptată tranzacția ca validă de către U.E. și SUA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News