”Deci d-ul ministru Stelian Ion spune că referendumul din 2019 este valabil doar cât timp ministru al Justiției este cineva de la PSD care amenință să aibă "intervenții neașteptate și nocive". Referendumul e valabil doar pentru cei răi, cei buni pot face ce doresc și să nu țină cont de el. Mai mult, d-ul ministru interpretează "spiritul" referendumului, care evident este altul decât "litera" lui. Politic, d-ul ministru spune negru pe alb că referendumul a fost o cacealma politică folosit contextual doar pentru a pune cu botul pe labe un partid politic, iar nicidecum o consultare reală și constituțională a voinței poporului, care a fost masa inertă de manevră, referendum pe care nu are de gând să îl respecte decât în litera lui, adică așa cum va înțelege d-lui, care este de partea băieților buni, ăia de bună cuviință. Eu cred că corpul avocaților are misiunea extrem de importantă de a veghea asupra derapajelor politicienilor în domeniul drepturilor fundamentale și a le sancționa ori de câte ori aceștia gafează. Este modul nostru de a ne respecta jurământul profesional care face referire la apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, iluzorii fără supremația reală a Constituției. Tocmai de aceea cred că actualul Guvern ne-a dat o pâine bună de mâncat atunci când a stabilit compunerea completelor de judecată în 2021 fără să aibă acest drept. În continuare, cred că trebuie să fiu judecat în apel în complete formate din 3 judecători, iar nu din completele d-lui Stelian Ion. Dacă toți avocații, sau majoritatea, vom contesta legalitatea compunerii completelor d-lui Stelian Ion poate va înțelege și clasa politică faptul că nu te poți juca în nisip nici cu Constituția, nici cu dreptul cetățeanului de a fi judecat echitabil, iar nu după reguli emanate din jocul politic infantil de-a "eu sunt băiat bun, ală e cel rău".” consideră avocatul Toni Neacșu. 

Avocatul a subliniat anterior că ”Indiferent ce probleme de personal există în justiție, eu cred că firesc ar fi ca aceste complete să fie formate dintr-un număr impar iar nicidecum din 2 judecători. Atunci când există 2 judecători tendința este ca unul dintre ei să se ralieze părerii celuilalt pentru a evita așa zisul complet de divergență, adică o mare bătaie de cap. Tocmai de aceea la ÎCCJ de exemplu toate completele sunt formate dintr-un număr impar de judecători, numai la instanțele obișnuite rămânând această compunere cu 2 judecători, care nu face decât să lipsească de încredere soluțiile adoptate.”

Vezi și: EXCLUSIV  Guvernul Cîțu a dat OUG pe justiție. Avocatul Bărbuceanu avertizează: Va fi HAOS. În justiție nu poți să faci așa

Iată ce a scris ministrul Justiției, Stelian Ion, pe Facebook despre OUG pe justiție trecută astăzi de Guvern:

”Astăzi am adoptat în Guvern o ordonanță de urgență prin care s-a dispus amânarea aplicării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri, atât în materie civilă, cât și în materie penală până la data de 31 decembrie 2022. Creșterea de la 01.01.2021 a numărului de judecători care ar urma să judece apeluri (3 judecători în loc de 2) ar fi avut drept efect producerea unor blocaje grave în funcționarea instanțelor de judecată și supraaglomererea activității judecătorilor, cu consecințe negative asupra duratei de soluționare a proceselor într-un termen rezonabil.

”Solicitarea a venit de la CSM”

Subliniez faptul că solicitarea pentru această reglementare a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, cu argumente solide, în baza unei analize cu privire la consecințele aplicării de la 01.01.2021 a prevederilor referitoare la compunerea completurilor de apel de 3 judecători. De asemenea, proiectul de ordonanță de urgență a fost avizat favorabil de CSM și de Consiliul legislativ. Ulterior, în data de 28.12.2020, CSM ne-a transmis încă o adresă în care se amintește despre avizul favorabil pe care l-a dat pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență și necesitatea de a interveni imediat pentru evitarea unor consecințe negative.

”Singura opțiune a rămas OUG”

De la preluarea mandatului de ministru am analizat variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și am ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la la 01.01.2021. Așadar singura opțiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanța de urgență.

Sub aspectul efectelor referendumului organizat în data de 26.05.2019, care se referea, printre altele, și la consultarea populației cu privire la posibilitatea modificării prin OUG a legislației penale și a legilor justiției fac următoarele precizări:

- Scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislația penală și de organizare judiciară de intervenții neașteptate și nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente.

- Un referendum organizat cu obiectivul clar al protejării valorilor ocrotite prin legea penală și al protejării sistemului judiciar de intervenții brutale nu poate fi invocat într-un scop contrar.

- După cum a precizat foarte clar Curtea Constituțională (Hotărârea nr. 2/2019 de validare a referendumului, DCC nr. 28/2020, paragraful nr. 47), referendumul organizat pe 26.05.2019 a fost un referendum consultativ, cu efecte politice, nu juridice, iar din punct de vedere politic, adoptarea acestei ordonanțe de urgență reprezintă un act de responsabilitate, în favoarea sistemului judiciar, exact în spiritul acestui referendum.

Redau un scurt fragment relevant din practica recentă a CCR sus amintită: ”Totodată, prin hotărârea antereferită, s-a reținut că efectele unui referendum consultativ sunt de natură politică, iar nu juridică [paragraful 48]; că "rezultatul referendumului consultativ oferă doar o orientare politică în privința problemelor de interes național care au format obiectul consultării. [] referendumul consultativ [...] indiferent de întrebările supuse poporului și tematica acestuia, rămâne o consultare cu efecte politice" [paragraful 52] și că declanșarea referendumului consultativ, întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora [paragraful 73]. Curtea a concluzionat în sensul că referendumul cu privire la probleme de interes național, inițiat de Președintele României în temeiul art. 90 din Constituție, este consultativ.”

- Prin conținutul său, OUG adoptată astăzi nu conține reglementări de substanță, prin care să fie modificate instituții judiciare (nu desființăm SIIJ, spre exemplu, prin OUG), ci vizează doar o prorogare a intrării în vigoare a unor dispoziții care țin de buna administrare a justiției.

Vezi și: EXCLUSIV  Fără MASCĂ pe stradă după decizia CAB în cazul Constanța? Av. Bărbuceanu: O mare PĂCĂLEALĂ

- Reamintesc împrejurarea că, la începutul pandemiei, Guvernul a fost nevoit să mai adopte o ordonanță de urgență care, formal, părea că vine în contradicție cu referendumul din 26.05.2019. Este vorba de OUG nr. 28/2020 prin care a fost modificat și completat Codul penal. Atunci nu au existat comentarii, deși situația era identică, în raport cu referendumul.Sigur, această măsură legislativă va fi folosită în lupta politică în fel și chip. Adevărul este însă că măsura este absolut benefică și necesară pentru sistemul judiciar și sunt îndeplinite toate condițiile constituționale pentru adoptarea ei prin OUG. Pentru mai multe detalii și explicații voi susține o conferință de presă mâine, ora 10:00, la sediul Ministerului Justiției.”

*intertitlurile aparțin redacției

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News