Data publicării:
Steagul secuiesc, predat bisericilor maghiare
Steagul secuiesc, votat ca drapel al judeţului Harghita în anul 2015, a fost predat miercuri reprezentanţilor bisericilor istorice maghiare, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean. Decizia vine după ce Curtea de Apel Târgu Mureş a luat o decizie definitivă de înlăturare a lui de pe frontispiciul instituţiei, de la intrarea în clădire şi din sala de şedinţe.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a explicat, într-un discurs de 20 minute, motivele pentru care a fost adoptat steagul secuiesc de două ori ca drapel al judeţului, dar şi de ce s-a luat decizia predării lui bisericilor istorice maghiare.
Borboly a spus că a fost adoptat ca steag al judeţului pentru prima dată în 2009 pentru a veni în sprijinul celor care susţineau că "erau hărţuiţi de poliţie" dacă îl arborau pe diferite instituţii.
"În judeţul Harghita, noi am aprobat acest steag ca steag al judeţului deoarece Poliţia, în foarte multe localităţi, amenda populaţia şi instituţiile, erau foarte multe denunţuri la Parchete şi foarte mulţi oameni au fost hărţuiţi. Dacă am fi putut folosi acest drapel în mod liniştit, ca în orice regiune a Europei, unde se poate folosi orice simbol (...) atunci CJ Harghita nu ar fi aprobat acest drapel, ci la fel ca şi în Covasna sau alte judeţe, ar fi aprobat un steag care corespunde specificului judeţului. Deci, foarte pe scurt, de ce acesta este steagul judeţului - pentru că foarte mulţi oameni au fost hărţuiţi şi imediat ce am reuşit să aprobăm acest steag, aceste hărţuiri nu au mai continuat', a spus Borboly, potrivit traducerii oficiale.
El a mai arătat că steagul judeţului, în fapt cel secuiesc, nu a fost folosit împotriva nimănui şi a susţinut că "toţi cei care trăiesc în această regiune sunt reprezentaţi de acest steag, deoarece s-a luat în baza unei decizii democratice", notează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News