Statele membre ale UE au ajuns la un acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaz

'Nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii (energiei din cele 27 de state membre, reuniţi la Bruxelles - n.r.) au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaz în pregătirea pentru iarna viitoare', a anunţat preşedinţia cehă pe contul său de Twitter.

Majoritate uriaşă, numai Ungaria a fost împotrivă, a declarat Sven Giegold, ministrul german al mediului, despre acordul a cărui aprobare a necesitat doar o majoritate calificată de 15 state membre din cele 27.

Noul compromis survine după ce mai multe ţări membre au protestat faţă de ţinta globală a reducerii consumului de gaze naturale cu 15%, raportat la consumul mediu al ultimilor cinci ani, cerută de Comisia Europeană pentru perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023. Deşi acest obiectiv procentual se menţine, textul convenit în final prevede că statele membre vor face tot posibilul pentru a atinge această ţintă a reducerii consumului de gaz, reducere care deocamdată este voluntară.

Dar în caz de risc de gravă penurie, un mecanism de alertă va face obligatorie pentru cele 27 de state membre reducerea consumului de gaz cu 15%, însă acesta prevede mai multe situaţii în care ţările membre vor putea cere aplicarea unor derogări.

De pildă, statele UE care nu sunt interconectate cu reţelele de gaze ale altor state membre vor fi scutite de la reducerea obligatorie a consumului de gaze, întrucât nu vor putea elibera volume semnificative de gaze în favoarea altor state membre.

De asemenea, ţările ale căror reţele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul european şi depind în mare măsură de gaze naturale pentru producţia de electricitate vor şi ele scutite, pentru a evita o criză a furnizării de energie electrică în acele state.

O excepţie va mai putea fi cerută de un stat membru pentru a-şi adapta cererea internă de gaze dacă acel stat are interconexiuni limitate cu altele şi dacă poate demonstra că foloseşte la maxim capacităţile sale de export către alte state, inclusiv capacităţile de export de gaz natural lichefiat (GNL).

Alte derogări mai pot fi solicitate dacă un stat membru depinde în mare măsură de gazele naturale ca materie primă pentru industriile critice sau în cazul în care consumul său a crescut cu cel puţin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani. 

Preşedinţia cehă a Consiliului UE pledează pentru reducerea dependenţei energetice de Moscova cât mai curând posibil

Noua diminuare drastică a livrărilor de gaze anunţată în ajun de gigantul energetic rus Gazprom este o 'dovadă în plus' că Europa trebuie 'să-şi reducă dependenţa cât mai repede posibil de aprovizionările cu gaze ruseşti', a apreciat marţi ministrul ceh al energiei, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia, prin rotaţie, a Consiliului UE, relatează AFP. 

'Unitatea şi solidaritatea sunt cele mai bune arme pe care noi le avem împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi sunt sigur că asta este ceea ce vom arăta astăzi', a afirmat Jozef Sikela, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaze în UE.

Gazprom a anunţat luni că îşi va reduce drastic, de miercuri, la 33 milioane de metri cubi zilnic, livrările de gaze ruseşti către Europa prin gazoductul Nord Stream, argumentând aceasta prin necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină, ceea ce înseamnă că va livra la 20% din capacitatea gazoductului.

Anunţul Gazpromului a intervenit la câteva ore după ce Kremlinul, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, dădea asigurări că Moscova este un furnizor 'responsabil' de gaze, în pofida a ceea ce se spune la Bruxelles şi Washington, potrivit EFE.

Anunțul gigantului rus Gazprom, motivat politic, conform comisarului european pentru energie

Anunţul gigantului gazier rus Gazprom că îşi va reduce şi mai mult livrările către Europa în această săptămână este motivat politic, a reacţionat marţi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citată de Reuters, ea contestând argumentaţia companiei ruse, potrivit căreia trebuie să reducă aprovizionarea cu gaze întrucât este necesar să oprească o turbină pentru mentenanţă.

'Ştim că nu există niciun motiv tehnic pentru asta. Este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de situaţii. Anume din acest motiv, o reducere preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie judicioasă', a afirmat Simson la sosirea la reuniunea miniştrilor energiei din ţările UE la Bruxelles. Comisia Europeană a propus săptămâna trecută o diminuare cu 15% a cererii europene de gaze începând din august pentru a depăşi scăderea livrărilor ruseşti de combustibil şi a trece peste iarnă fără o catastrofă majoră. Rusia a reprezentat până anul trecut aproximativ 40% din importurile de gaze în UE.

Planul Bruxellesului, care urmează să fie discutat marţi de statele membre, prevede că fiecare ţară trebuie 'să facă tot posibilul' pentru a reduce, între august 2022 şi martie 2023, consumul său de gaze cu cel puţin 15% în raport cu media din ultimii cinci ani în aceeaşi perioadă. În cazul unui 'risc de gravă penurie', un mecanism de alertă ar face 'obligatorie' reducerea de 15% pentru toate statele membre.

Această ultimă măsură vizează mutualizarea efortului în caz de urgenţă pentru a ajuta în special Germania, extrem de dependentă de gazele ruseşti. Un şoc major asupra primei economii europene s-ar repercuta inevitabil asupra tuturor celor 27 de state membre. De unde şi nevoia de solidaritate, notează AFP.

Critici virulente din partea mai multor state

Dar acest plan, susţinut de Berlin, a făcut obiectul unor critici virulente din partea mai multor state, între care Polonia şi Spania, dar şi Italia, Grecia şi Portugalia. Diplomaţi ai Celor 27 au lucrat asupra propunerii Comisiei şi au modificat-o profund în speranţa de a se ajunge la un acord între statele membre, marţi, potrivit unei versiuni a textului consultată de AFP.

Potrivit acestei propuneri, Consiliul UE, care îi reprezintă pe Cei 27, şi nu Comisia, decide eventuala punere în aplicare a obiectivelor cu caracter 'constrângător'.

Acest obiectiv de 15% ar fi, de asemenea, adaptat la situaţia particulară a fiecărei ţări datorită unei serii de derogări, ţinându-se cont în special de nivelul de stocare atins şi de posibilitatea de a exporta gazul economisit în alte ţări. Unii diplomaţi şi-au exprimat totuşi îngrijorarea că aceste derogări vor reduce efortul european. 'Ţările membre au probleme diferite, dar în cele din urma mă aştept să avem un acord politic', şi-a exprimat speranţa comisarul pentru energie, Kadri Simson, înaintea începerii reuniunii de la Bruxelles. Vezi știrea aici!

Citește și - Spania anunță că președinția sa la Consiliul UE din 2023 se va concentra pe consolidarea cooperării cu America Latină, ”un tărâm al oportunităților”

Spania a anunțat că președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care urmează să o asigure începând cu iulie 2023, se va axa pe consolidarea cooperării cu America Latină.

În declaraţii acordate presei, secretara de stat spaniolă pentru cooperare internaţională, Pilar Cancela, a subliniat ”marea oportunitate” pe care o are Spania de a fi ”interlocutorul preferenţial” faţă de America Latină, potrivit Agerpres.

”Cred că America Latină este un tărâm al oportunităţilor. Spania nu ar fi ceea ce este fără America Latină şi, din punctul de vedere al cooperării pentru dezvoltare, cooperăm cu aceste ţări de peste 40 de ani”, a spus Cancela înaintea inaugurării la Santander a unui curs universitar de vară pe tema provocărilor preşedinţiei spaniole a Consiliului UE.

Aceasta și-a exprimat convingerea că ”Spania și Europa trebuie să fie (prezente) în America Latină. Acest binom biregional trebuie consolidat mai mult în 2023 în faţa blocului SUA, al Chinei sau al Rusiei”, a apreciat responsabila spaniolă. Ea speră că Europa va vedea această regiune ca pe o posibilitate de creştere economică, de investiţii sau de completare a strategiilor globale, întrucât ”orientarea Americii Latine echilibrează tabla de şah mondială”.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite ”triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.

Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Spania este membru al Uniunii Europene din 1986. Până în prezent, aceasta a deținut președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de patru ori: ianuarie – iunie 1989, iulie – decembrie 1995, primele jumătăți ale anilor 2002, respectiv 2010.

Aceasta urmează să preia din nou ștafeta acestei responsabilități în cea de-a doua jumătate a anului 2023, de la Suedia, țară nordică care își încheie mandatul la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la finalul lunii iunie a anului viitor, încheind trioul format din Franța și Cehia, cea din urmă fiind în prezent la cârma Consiliului UE. Vezi știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News