Cazul Roșia Montană (1999-2014) este subcapitolul în care SRI subliniază că "statul român ar fi putut beneficia de oportunități considerabile, de natură să asigure promovarea/prezervarea intereselor naționale pe segmentul explorării și exploatării resurselor auro-argentifere" prin venituri la bugetul general al statului, din taxe și impozite, redevențe, prin crearea de locuri de muncă, prin valorificare resurselor minerale ale țării în condiții de protejare a factorilor de mediu. 

SRI notează că "din păcate", acțivitățile pentru realizarea investiției au fost însoțite de "riscuri" și "vulnerabilități", generate de modul de pregătire și derulare a etapelor de implementare a proiectului, după cum scris în "Monografia SRI 25 de ani".

Serviciul Român de Informații mai scrie realizarea investiției a fost împiedicată și de "atitudini/reacții, induse în diverse medii, plasate fie în spectrul susținerii, fie în cel al opoziției față de proiect". 

SRI precizează că a informat beneficiarii legali cu privire la oportunitățile și riscurile la adresa valorilor de securitate națională. "Valorificarea optimă și durabilă a resurselor naturale ale României" și promovarea intereselor statului român în contextul exploatării resurselor de metale prețioase de la Roșia Montană au fost "priorități acționale ale SRI". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News