Data publicării: 08.11.2013 12:17

Spasmofilia nu există. E o confuzie medicală

spasmofilie_29a382214d

Până în prezent, spasmofilia era considerate o boală cauzată de lipsa din organism a unor microelemente, în special a calciului și a magneziului.

Specialiștii vin cu o nouă informație care răstoarnă tot ce se știa până acum despre spasmofilie. Aceasta nu mai este recunoscută ca fiind boală, iar crizele aferente sunt, în realitate, manifestări ale altor tulburări – de exemplu, dezechilibrele de metabolizare a calciului. Mai mult decât atât! Amorțeala membrelor sau contracturile musculare involuntare sunt puse pe seama unor boli neurologice.

Crizele au o legătură directă cu lipsa calciului

Până acum, mai mulți medici susţineau că spasmofilila este rezultatul unor dezechilibre în schimburile de ioni de calciu, magneziu, potasiu, sodiu la nivel celular. Potrivit ultimelor studii, aceste dezechilibre pot avea cauze mult mai profunde. De exemplu, vorbim despre o scădere importantă a nivelului de calciu din organism - o situație destul de rară. Hipocalcemia, cum este cunoscut în termeni medicali nivelul scăzut de calciu, este cauzată, la rândul ei, de o disfuncţie a glandelor paratiroide, care, în mod normal, menţin constant nivelul de calciu în sânge. Hipocalcemia mai poate avea drept cauză afectarea ficatului, rinichilor sau a pancreasului.

Magneziul – o altă cauză

În strânsă legătură cu deficitul de calciu este și nivelul scăzut de magneziu din organism. Se manifestă prin contracturi musculare involuntare (cârcei). Poate fi cauzată de o alimentaţie săracă în magneziu, dezechilibre ale paratiroidelor şi tiroidei (hipertiroidie), alcoolism sau administrarea unor medicamente, cum sunt diureticele. Hipomagneziemia poate apărea la persoanele care suferă de diaree severă sau prelungită.

Astmul și anxietatea scad nivelul de dioxid de carbon

Crizele de spasmofilie pot fi puse pe seama crizelor de astm. În timpul unei crize, cel care suferă de astim respiră mult mai des decât în mod normal şi, prin urmare, aportul de oxigen creşte, dar atunci când nivelul de oxigen creşte rapid, nivelul de dioxid de carbon scade. Acesta rezultă din arderile celulare, care nu au timp să se producă atât de rapid. Iar nivelul scăzut de dioxid de carbon se manifestă prin crampe musculare şi prin stări de leşin, simptome similare crizei de spasmofilie. De asemenea, un nivel scăzut de dioxid de carbon se înregistrează la persoanele anxioase, care au un atac de panică.

Stresul consumă calciu

Diagnosticul greşit de spasmofilie poate fi pus şi persoanelor anxioase şi panicoase. În timpul unui atac de panică, ritmul respiraţiei creşte, nivelul oxigenului scade şi pot apărea simptomele care definesc aşa-zisa spasmofilie. De asemenea, când ajunge la spital, pacientul prezintă şi un nivel mai mic de calciu decât cel normal. Medicii spun că nu calciul insuficient a dus la apariţia crizei, ci invers: atacurile de panică şi stresul excesiv consumă calciul din organism, notează Adevărul.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News