Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Sorina Matei, document care aruncă în aer DNA-ul lui Kovesi, despre SCCJ. Victor Alistar (CSM), precizări bombă
Laura Codruța Kovesi FOTO AGERPRES
Jurnalista Sorina Matei a prezentat, la B1 TV, informații despre SCCJ, structura care a funcționat în DNA pentru investigarea magistraților. Victor Alistar, membru CSM, a intervenit.
Serviciul pentru Combaterea Corupției din Justiție (SCCJ) a fost înființat în 31 ianuarie 2014, prin ordinul nr. 10 al procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi. A funcționat, propriu-zis, din 3 martie 2014, timp de 4 ani și 7 luni, potrivit Sorinei Matei. SCCJ a avut șeful delegat succes pe funcție timp de un an, prin ordin al procurorului general al României. Ulterior, a fost numit de Secția de Procurori din CSM pentru 3 ani.
SCCJ a funcționat în Secția I a DNA. A fost condusă de Gabriela Mirică. SCCJ a preluat competența pe urmărirea penală pe faptele de corupție vizând magistrații sau în legătură cu aceștia.
Jurnalista de la B1 TV a prezentat ordinul. Documentul are 13 pagini, potrivit acesteia.
Această Secție- SCCJ- a deschis 2.902 de dosare pentru 2.800 de magistrați. Au fost luate peste 5.935 măsuri de supraveghere pe numele judecătorilor, conform sursei citate.
Victor Alistar, membru CSM, a spus, la B1 TV: ”Parchetele investighează fapte de încălcare a legii penale. Este interzis, prin convențiile la care România este parte, să existe investigație care urmărește persoane. Trebuie urmărită încălcarea legii penale. În ceea ce privește modul în care se stabilește competența, jurisprudența CEDO stabilește că nu poate să fie realizată decât prin intermediul legii ca act de reglementare, deci prin intervenția puterii legiutoare, prin Parlament. Există posibilitatea de a se face reglementare secundară în materia organizării și funcționării instituțiilor judiciare, însă nu poate să eludeze intervenția legiutorului în stabilirea competenței de urmărire penală. E o garanție a unui proces echitabil. Raportul Inspecției Judiciare la care faceți trimitere e un raport oficial care a fost adoptat de către plenul CSM, deci este un document oficial al CSM, garantul independenței”.
Neadevăr despre CSM. Alistar: Este dovada clară
Despre diferențele între cele două structuri, Victor Alistar a spus că ”singura unitate de parchet unde procurorul-șef nu e făcut prin jocul politic al ministrului Justiției și al președintelui este procurorul-șef al SIIJ, pentru că trebuie garantată independența judecătorilor”. El a adăugat că s-a mai spus un neadevăr că nu este plenul CSM cel care decide: ”Avem o dovadă elocventă: de 7 plenuri, nu se face numirea. Dacă n-ar fi decis plenul, nu era blocaj acum. Este dovada clară că plenul are ultimul cuvânt”.
Prin ordinul dat de Kovesi, este reorganizată DNA.
Conform restructurării stabilite de fosta șefă a DNA, funcțiile erau împărțite astfel:
- 1 procuror-șef, doi adjuncți, patru consilieri ai procurorului-șef.
- fiecare dintre cei menționați mai sus aveau propriile cabinete cu câte 3 angajați.
- la informare și relații publice - 6 persoane
- Secția I DNA: procuror-șef secție, șef adjunct secție, 6 șoferi
- Serviciul pentru efectuarea urmării penale în cazuri de corupție: - 8 procurori, 1 șef
- Serviciul de combatere a corupției în Justiție:- 3 procurori, 1 șef
- Serviciul de combatere a corupției la nivel înalt: 5 procurori, 1 șef
- Biroul de combatere a corupției din administrația centrală: 3 procurori
- Secția II DNA: 1 șef, 1 adjunct, 6 șoferi.
- Serviciul pentru urmăriri penale în cazul infracțiunilor asimilate și în legătură cu fapte de corupție- 1 șef, 8 procurori
- Achizițiile publice - 2 procurori, 1 șef
- Economic, financiar: 4 procurori, 1 șef.
- Combaterea infracțiunilor care aduc prejudicii bugetului public: 2 procurori, 1 șef.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
