Data actualizării: 06.07.2023 08:59
Data publicării: 04.06.2023 15:17

SONDAJ: Paradoxul Cătălin Predoiu. Sociologul Hideg explică percepția negativă în ciuda performanțelor din Justiție, inclusiv ridicarea MCV-ului

Autor: Mădălina Hideg | Categorie: Politica

Foto: Inquam/ Octav Ganea

Sociologul Mădălina Hideg a comentat rezultatele sondajelor privind activitatea miniștrilor în caz de rotativă, realizate de către DC News. Află ce a avut de spus despre Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

În pofida faptului că Predoiu a fost de departe cel mai performant ministru al Justiției din ultimii ani, sondajul realizat înainte de rotativă de DC News nu l-a plasat foarte bine.

De subliniat că sub conducerea lui Cătălin Predoiu România a reușit să scape de una din cele mai grele ghiulele care îi atârnau de picior: MCV-ul.

Progresele realizate în Justiție au dus la finalul anului trecut la îndeplinirea angajamentelor din MCV asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile au fost închise în mod satisfăcător, anunțul fiind făcut în Raport MCV de către Comisia Europeană.

„Faptul că 8 din 10 cititori ai DCNews consideră că activitatea ministrului Cătălin Predoiu este proastă se datorează probabil scandalurilor din justiție, astfel că percepția negativă asupra justiției în general, ca instituție a statului de drept, s-a transferat asupra ministrului Justiției.", a spus Mădălina Hideg.

Sociologul consideră că rezultatul slab din sondaje al lui Cătălin Predoiu are legătură și cu faptul că ministrul nu a comunicat suficient. Cu alte cuvinte, performanțele au fost mai mari decât nivelul de comunicare. Nu în ultimul rând performanțele nu au fost sesizate și din cauza faptului că românii sunt nemulțumiți de justiție, legislația e încurcată, termenele sunt întârziate, existând multe litigii. Toate aceste aspecte au umbrit performanța din cadrul Ministerului.

Cătălin Marian Predoiu s-a născut la 27 august 1968, la Buzău, conform CV-ului.

Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1991) şi a urmat ulterior un program de instruire în practica dreptului comercial la Baroul din Caen, Franţa (1994). A obţinut titlul ştiinţific de doctor (2003) în Drept Comercial, "summa cum laude", la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, potrivit site-ului citat.

A fost cadru didactic universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1994-2007).

Este membru în Baroul Bucureşti (din 1991). A condus ca asociat fondator şi coordonator două societăţi de avocaţi: "Racoţi Predoiu" (1995-2007) şi "Zamfirescu Racoţi Predoiu" (2007-2008). A fost avocat la "Cabinet Individual de Avocatură Cătălin Predoiu" (2012-2016) şi asociat fondator al "Stoian Predoiu", societate de avocaţi (2016-noiembrie 2019).

Din 2021 este titular al cabinetului de avocat "Predoiu Marian Cătălin".

În ceea ce priveşte activitatea politică, Cătălin Predoiu s-a înscris, la 5 iulie 2013, în Partidul Democrat-Liberal (PDL). A fost prim-vicepreşedinte al PDL (2013-2014). La 26 iulie 2014, Congresul extraordinar al PNL a votat protocolul de fuziune cu PDL, statutul şi programul politic ale noului partid şi protocolul alianţei electorale - Alianţa Creştin Liberală (ACL). A fost prim-vicepreşedinte PNL (2014-2017) şi preşedinte PNL Bucureşti (2015-2016).

În contextul alegerilor prezidenţiale din 2014, Biroul Politic Naţional comasat PNL-PDL a decis desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat pentru funcţia de premier al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis fiind candidatul la preşedinţie. La 18 mai 2016, şi-a lansat oficial candidatura pentru Primăria Capitalei.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, a candidat din partea PNL pentru un post de deputat în Colegiul 5 din judeţul Buzău, obţinând doar 28,93 la sută din voturi.

În legislatura 2016-2020, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, pe listele PNL. A fost vicepreşedinte al Biroului Permanent (decembrie 2016-februarie 2017; februarie-septembrie 2017) şi membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. A fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (până în aprilie 2017).

La 6 decembrie 2020 a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr.31 Prahova, pe listele PNL. Este membru al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi al Comisiei pentru politică externă.

A fost ministrul Justiţiei în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (februarie-noiembrie 2008); în cabinetul condus de Emil Boc (decembrie 2008-octombrie 2009); ministru interimar al Justiţiei, după ce Guvernul Boc a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament (octombrie 2009) şi ministru interimar al Afacerilor Externe (octombrie 2009); ministru al Justiţiei în cabinetul Boc IV (23 decembrie 2009-6 februarie 2012); ministru al Justiţiei în Guvernul Ungureanu (9 februarie 2012-7 mai 2012); ministru al Justiţiei în Guvernul Ludovic Orban (noiembrie 2019-decembrie 2020).

La 6 februarie 2012, a fost numit, prin decret prezidenţial, prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile premierului demisionar Emil Boc până la formarea noului Guvern.

A publicat numeroase studii şi lucrări de specialitate, articole de opinie politică, între care: "Operaţiunile de creditare din interiorul unui grup de societăţi" (Bucureşti, 1996); "Societăţile comerciale" (prima ediţie, Bucureşti, 2001, co-autor); "Băncile în contextul legislaţiei antiinfracţionale. Obligaţii legale speciale" (Bucureşti, 2003); "Cariera comercială a societăţilor civile" în Revista Română de Drept al Afacerilor, Suplimentul 1/2007, coautor; "Legea societăţilor comerciale - Comentariu pe articole (autori St. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2009, Editura C.H. Beck); "Puterea Justiţiei şi Justiţia Puterii - discursuri, interviuri, analize, pamflete" (Bucureşti, 2018, Editura Tritonic).

I-a fost acordat Premiul "I.L. Georgescu" de către Uniunea Juriştilor din România şi Premiul "Simion Bărnuţiu" al Academiei Române.