Insomnia poate avea un efect psihologic negativ imediat, cum ar fi stresul, starea de iritabilitate şi anxietatea. O nouă cercetare realizată în Statele Unite ale Americii arată că lipsa somnului poate dăuna sănătăţii şi pe termen lung.

Autor: Anca Murgoci

Potrivit studiului prezentat la conferinţa anuală de la Academia Americană de Neurologie, cantitatea şi calitatea somnului nocturn au impact asupra memoriei şi asupra riscului apariţiei maladiei Alzheimer odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetătorii de la Universitatea din Washington au analizat 100 de persoane timp de două săptămâni pentru a măsura cât şi cum dorm. La finalul studiului, 25% dintre subiecţi prezentau semnele debutului bolii Alzheimer. Practic, ei aveau creierul acoperit cu o placă de beta-amiloid. Aceştia nu dormeau suficient şi se trezeau des în timpul nopţii. „Întreruperea somnului este asociată cu acumularea plăcilor de beta-amiloid, o caracteristică a bolii Alzheimer”, spune autorul studiului Yo-El Ju.

Studiile anterioare au arătat că insomniile provocau stări de proastă dispoziţie şi dăunau activităţilor diurne. Oboseala cronică poate duce la depresie şi accentuează stresul şi anxietatea. Problemele de somn reduc capacităţile cognitive, cum ar fi luarea de decizii sau rezolvarea problemelor. Pe termen scurt, insomnia afectează şi memoria. Aceste efecte negative apar şi după o singură noapte de nedeormit suficient, informează BBC Mundo.

La studiu au participat 100 de persoane, cu vârste cuprinse între 45 şi 80 de ani. Nici una dintre ele nu suferea de demenţă. Jumătate dintre subiecţi aveau în familie cel puţin un membru care suferea de Alzheimer. Specialiştii spun că sunt necesare şi alte studii pentru a investiga dacă acumularea de plăci de beta-amiloid este în relaţie de tip cauză efect cu somnul de proastă calitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News