În interviul realizat cu meteorologul Administrației Naționale de Meteorologie, Mihai Timu, jurnalistul Val Vâlcu a amintit de ceața ucigașă din Londra, din 1952, când a fost înregistrată cea mai gravă poluare atmosferică din Europa. Ce s-a întâmplat atunci? Un anticiclon a scăzut brusc temperatura, s-a făcut extrem de frig și au început a fi alimentate sobele cu cărbune, la fel și centralele electrice ale Londrei. Totul devine întunecat apoi, într-o combinație fatală: fum și ceață. Anticiclonul a împiedicat dispersia gazelor poluante și temperatura scăzută a favorizat condensarea vaporilor de apă. 

”Este un fenomen periculos, mai ales când avem stagnarea maselor, avem un anticiclon și atunci aerul de la nivelul solului stă pe loc și pot apărea probleme cu poluarea, s-a mai întâmplat și-n București să simțim pe timpul iernii acel miros de smog” ne-a spus Mihai Timu. 

De altfel, ”smog” este cuvântul format în limba engleză din smoke= fum și fog= ceață. ”Poluarea poate să persiste pe mai multe zile” a precizat meteorologul. ”Se creează inversiunea termică, în care aerul rece rămâne jos, la nivelul solului, iar aerul cald deasupra și, practic, se creează acest blocaj, iar aerul nu mai circulă deloc la nivelul solului” a explicat Mihai Timu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News