În Franța, peste 100 de municipalități nu au apă potabilă potrivit ministrului francez al Tranziției Ecologice, Christophe Béchu, care a definit situația ca fiind ”fără precedent.”

În aceste orașe, a explicat ministrul, ”aprovizionarea se face cu autocisterne care transportă apă potabilă, din moment ce nu a mai rămas nimic în țevi.” Premierul Elisabeth Borne a activat unitatea interministerială de criză.

În luna iulie Franța a înregistrat un deficit de precipitații de aproximativ 84% față de media din perioada 1991-2020. 

Potrivit Biroului francez pentru biodiversitate, citat de Ouest-France, 27% din căile navigabile ale țării sunt uscate. În Loriol-sur-Drôme, râul a dispărut pe o lungime de aproape 2 km. Debitul Loarei a scăzut la 129 de metri cubi pe secundă pe 20 iulie (comparativ cu 475 de la începutul lunii). La Vienne, pe cei 4.400 km care alcătuiesc departamentul, aproape o mie de kilometri de râuri și pâraie s-au secat, cu consecințe grave pentru fauna și flora, dependente de aceste medii.

”Această secetă este cea mai gravă înregistrată vreodată în țara noastră” și ”situația ar putea continua în următoarele 15 zile, sau chiar să devină și mai îngrijorătoare”, a avertizat Borne.

Premierul le-a cerut prefecților să reunească în fiecare zonă de criză ”comisiile locale de apă și, acolo unde există, celelalte structuri locale de consultare pentru gospodărirea apelor” pentru a defini ”prioritizarea utilizărilor în caz de nevoie, restricțiile fiind adoptate acolo unde este necesar pentru a garanta prioritatea sănătății, siguranței civile și aprovizionării cu apă potabilă”, explică Matignon. 

În Pays de Fayence, în regiunea Var, consumul de apă potabilă, de exemplu, este limitat la 200 de litri de persoană pe zi. În unele zone ale satului Seillans ajunge chiar și la 150 de litri.

Potrivit Europa Today, pentru a face față secetei, unele municipalități se folosesc și de surse alternative de apă: în Vosgi, orașul Gérardmer va extrage din lacul său pentru a-și alimenta rețeaua de apă potabilă. Pe insula Groix, în largul coastei Bretaniei, a fost instalată o unitate temporară de desalinizare a apei de mare.

În Franța, dintr-un volum anual de apă consumat estimat la 5,3 miliarde de metri cubi pe an, agricultura este principala activitate de consum, cu 45% din totalul de apă consumată, urmată de instalațiile frigorifice (31%), apa potabilă (21%) și utilizări industriale (3%), conform datelor Ministerului Agriculturii.

Agricultura a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de deficitul de apă. Dar problemele afectează și centralele nucleare, care necesită cantități mari de apă pentru a se răci.

"Este o întrebare globală pe care trebuie să ne punem: ce facem atunci când suntem într-o situație de secetă? Dar, mai ales, cum evităm să ajungem în acest punct?", a spus Béchu într-un interviu pentru ziarul La Provence.

Citește și:

Recolta de porumb a UE ar putea fi cea mai mică din 2019, din cauza secetei

Semănat primăvara, porumbul este afectat de lipsa de precipitaţii pe măsură ce Europa se luptă cu valuri succesive de caniculă. Trei sferturi din teritoriul României, cel mai mare producător european de porumb, este afectat de diferite grade de secetă, în timp ce Franţa, al doilea mare cultivator, a înregistrat cea mai secetoasă lună iulie din istorie. Fermierii din unele părţi din Estul Germaniei ar putea pierde întreaga recoltă.

"Weekend-ul trecut am văzut lanuri unde porumbul îmi ajungea la genunchi. În mod normal, în această perioadă a anului trebuia să aibă o înălţime de 2,5 metri", spune Helmut Messner, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de porumb din Germania.

Culturile de porumb ale Europei sunt cea mai recentă victimă a vremii secetoase care a redus semnificativ şi nivelul apelor într-o serie de râuri importante, precum Rinul, Ronul, Dunărea şi Po. Asta paralizează atât irigaţiile cât şi navigaţia, reducând transporturile de cărbune şi producţia centralelor nucleare din Franţa, tocmai într-un moment când Europa vrea să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti.

"Sezonul acesta era unul în care porumbul european urma să aibă o importanţă crescută pentru a acoperi golul în aprovizionare creat de situaţia din Ucraina. Însă în condiţiile în care culturile de porumb din UE au de suferit, iar estimările de producţie sunt revizuite, aprovizionarea cu cereale va fi supusă la noi presiuni", susţine Peter Collier, analist la CRM AgriCommodities... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News