Data actualizării: 01.05.2015 15:45
Data publicării: 30.04.2015 17:21

Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată

Ce se întâmplă cu studenții francezi care vin în România să studieze Medicina la Universitatea din Cluj-Napoca? În doar patru săptămâni micuța comunitate a studenților francezi a fost lovită de două sinucideri și de două tentative de sinucidere în rândul acestora.

O teribilă înlănțuire de fapte care relevă o problemă foarte gravă - este concluzia dacă ar fi să ne luăm după declarațiile familiilor acestor studenți sau după ce spun autoritățile franceze cu care a vorbit jurnalistul Jean-Baptiste Chastand, trimis special Le Monde în România.

5.000 euro - taxa anuală pentru studenții francezi

Pentru o taxă anuală de 5.000 de euro, 500 de tineri vin în țara noastră cu scopul de a obține o diplomă care să le fie utilă și în Franța. La Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca se fac cursuri în limba franceză. Numărându-i și pe studenții la Farmacie, Stomatologie și Medicină Veterinară... rezultă că în jur de 1.000 de tineri francezi studiază la Cluj-Napoca, scrie Le Monde.

Surmenaj și studiu departe de familie. Statul francez, pus la zid

Pentru tatăl lui Margaux Baudin, studenta în vârstă de 24 de ani care s-a sinucis, nu există îndoială că fiica sa a cedat nervos din cauza surmenajului. "Ne-a lăsat o scrisoare în care explică faptul că preferă să trăiască în 'altă parte' decât să supraviețuiască aici, și că nu vede cum ar putea deveni medic", explică părintele îndurerat.

La fel mulți alți studenți francezi de la Cluj-Napoca, și fiica lui a eșuat de două ori în primul an de Facultatea de Medicină în Franța, dar visul ei era să ajungă medic și s-a expatriat în 2010.

Când a venit să ridice cadavrul fetei sale, a avut o mare surpriză, când a organizat o întâlnire cu colegii fetei: "Mă așteptam să văd 10 sau 15 studenți, dar au fost 250 în amfiteatru: erau toți disperați".

Părintele povestește că studenții exprimau frustrarea de a munci foarte mult, în condiții grele, adică departe de familie, având în față un viitor nesigur din cauza dificultăților comunității medicale franceze de a accepta studenți care depășesc "numerus clausus".

"Margaux spune în mesajul ei că a simțit un sentiment de respingere din partea statului francez", explică tatăl acesteia.

(w670)

Enigmă cu mai mulți factori

O altă studentă și-a încheiat socotelile cu viața. Alte două au încercat să se sinucidă. Aceste acte sinucgiașe au îngrijorat conducerea Universității din Cluj care a decis să înființeze o celulă de consiliere psihologică, dar a ținut să dea asigurări că nu a fost stabilită nicio legătură cu procesul educativ sau cu situația școlară, cauzele fiind legate mai degrabă de 'motive personale'.

Ambasadorul Franței la București și directorul Institutului francez de la Cluj au decis să stea de vorbă cu studenții. "Au venit peste 100. Plana această incertitudine în privința revenirii în Franța. Sunt studenți care stau șase ani în România și au senzația că sunt insuficient pregătiți", spune Benoit Bavouset, directorul Institutului Francez din Cluj.

Tinerele care s-au sinucis sau au încercat să-și curme viața erau în anul patru, cinci sau șase și sperau să poată trece testele naționale de clasare pentru a se întoarce în țară pentru rezidențiat.

Condițiile de pregătire a acestui examen nu sunt aceleași ca în Franța. Studenții trebuie să urmeze cursul normal din România, dar să pregătească și pentru examenul francez, seara. Ei nu au acces la platforma numerică de pregătire care este rezervată studenților de la universitățile franceze. Rezultatele primilor studenți care au venit după absolvirea ciclului de studii în 2013 și 2014 s-au dovedit destul de proaste: primul absolvent provenit de la Cluj s-a clasat al 4.505-lea din 8.000 de candidați. Pentru aceștia, clasamentul este crucial pentru că permite alegerea specializării.

Cum se ajunge la situații disperate

De ce se ajunge în situații atât de disperate? Părerile sunt împărțite. Dumitri Moulu, președintele Corporației Studenților Mediciniști din Cluj, spune că există o presiune foarte mare în rândul studenților care dau acea testare, dar menționează că nu se poate vorbi despre un fenomen. "Oamenii sunt departe de casa lor, sunt într-un alt sistem și într-o țară care s-a eliberat recent de comunism... Există n motive", spune el.

Psihiatrul francez Pascal Pannetier menționează că sinuciderea rămâne o enigmă multifactorială. Dar la Cluj "există o situație de risc în cascadă". "Studenții nu au încredere în forțele lor din cauza eșecului înregistrat în Franța. Este și un fenomen de izolare la tinerii copleșiți de studii și obsedați de reușita lor. Mulți vin din familii de medici care au făcut investiții uriașe și sunt purtătorii unui proiect familial care s-ar putea să-i depășească", explică acesta.

Ajutor pentru studenții francezi cu probleme

La recomandarea lui Pascal Pannetier a fost constituit la fața locului un grup de voluntari care, prin rotație, timp de 24 de ore, răspund apelurilor din partea colegilor care au probleme.