Primarul se află de doi ani în conflict cu întregul sector al construcțiilor, odată cu decizia sa de a solicita suspendarea PUZ-urilor și de a opri orice investiție în Capitală.

În aceste condiții, apare întrebarea dacă acesta a făcut declarații politice, ca strategie de comunicare în războiul său cu dezvoltatorii ori pentru a abate atenția de la problema clădirilor cu bulină, care nu sunt consolidate?

Din dorința de a informa corect publicul am abordat și perspectiva experților din real-estate, constructori, ingineri structuriști și dezvoltatori, reprezentanți ai mediului universitar.

Inginerul Dragoș Marcu, directorul general al companiei Popp& Asociații, care are un portofoliu de proiecte impresionant, susține că este „o mare exagerare să spui că toți dezvoltatorii sunt la fel. Există mulți dezvoltatori foarte responsabili, dar există și dezvoltatori care forțează limitele legale.” Potrivit specialistului, sectorul construcțiilor este pe alocuri suprareglementat, iar statul are toate mecanismele de control necesare. Nu în toate situațiile însă, sunt aplicate cu coerență și consecvență.

Sunt necesare pârghii legale pentru a atrage investiții private pentru consolidarea celor mai expuse clădiri, spun dezvoltatorii

“Companiile membre BREC reprezintă investitori internaționali și locali de calibru, care au dezvoltat proiecte certificate și premiate în competiții internaționale de specialitate. Mare parte din clădirile vechi, cu risc seismic, se află în zona centrală a Bucureștiului. Pe lângă problema reglementării și a transparenței urbanismului ridicată de noi în nenumărate rânduri, considerăm că autoritățile locale ar trebui sa se preocupe de conturarea și definitivarea unui cadru legal pentru încurajarea atragerii de investiții private în consolidarea și modernizarea acestor clădiri.’”, a spus Despina Ponomarenco, fondator și președinte Bucharest Real Estate Club.

Antreprenorul Cristian Erbașu, directorul general al grupului Erbașu specializat în construcții și un foarte bun cunoscător al pieței de real-estate, face diferența clară între construcțiile noi, a căror structură este proiectată și construită să reziste la cutremure majore, și cele vechi, perimate din punct de vedere funcțional, care trebuie consolidate printr-un program urgent, coerent.

Blocurile construite în ultimii 20 ani sunt proiectate să reziste la cutremure de 8 grade pe scara Richter

“Sunt sigur că lucrurile nu sunt atât de grave ca în Turcia, unde majoritatea blocurilor au fost dezvoltate în regie proprie. Normativele noastre sunt bine puse la punct în ceea ce privește seismologia, este un focus mare asupra siguranței construcțiilor. În mod normal, o clădire proiectată în ultimii 20 ani ar trebui să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter”, a declarat Cristian Erbașu. Antreprenorul ne-a mai spus că trebuie să facem diferența între marile companii din zona de real-estate, dezvoltatori cu proiecte serioase în portofoliu, și samsari care construiesc în regie proprie. Potrivit lui Cristian Erbașu, atenția trebuie să se îndrepte asupra clădirilor foarte vechi, de peste 50 de ani, care au fost construite cu materiale de calitate slabă și într-un context mai puțin reglementat față de perioada post – 1977.

„E clar cum trebuie procedat. Clădirile critice, cele foarte vechi, trebuie consolidate și acest lucru presupune un buget de un miliard de euro pe an. În București există 80% din toate aceste clădiri cu probleme din România . Astfel, estimez că în 5 – 7 ani se vor putea consolida toate clădirile. În plus, un punct nevralgic este acela că în acest moment încă nu există un cadru legal care să oblige companiile din construcții să se certifice, dar anul acesta urmează să apară o lege în acest sens. Nu în ultimul rând, asiguratorii  trebuie să solicite expertize pentru clădirile noi care nu prezintă cartea tehnică”, a mai spus Cristian Erbașu.

Rector UTCB: Construcțiile, un domeniu extrem de reglementat și controlat

Rectorul Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), prof. Radu Văcăreanu, susține ferm că siguranța în construcții a crescut, iar clădirile noi sunt sigure.

”Noi, în România, începând din 1963 avem reglementări tehnice obligatorii privind siguranța la cutremur. În 1977, aceste norme s-au dovedit neacoperitoare, în contextul în care informațiile pe care le aveam despre puterea Vrancei și fondul construit erau insuficiente. Ca urmare, lecțiile pentru ingineri și autorități au fost introduse în legislație, iar toate reviziile care s-au făcut, în 1981, 1992, 2006 și 2013 au fost în sensul creșterii siguranței la cutremur. Este vorba despre o serie de reglementări tehnice cunoscute ca P100, care toate au crescut succesiv nivelul de protecție a clădirilor. După 1990, a fost o perioadă de anomie, foarte scurtă, în care aplicarea legilor a fost mai puțin strictă, în toate domeniile și în toată țara. Dar în acest interval nu s-a construit prea mult, ca să nu spun că nu s-a construit mai deloc. În 1995, Legea calității în construcții, legea 10, a introdus reglementări și mai bune, fiind completată progresiv, cum spuneam. Se fac verificări încrucișate, de către mai multe instituții, experți, atât pe parcursul proiectării cât și al edificării construcțiilor, sunt verificatori, diriginți de șantier, experți tehnici, inspecții etc.

Nu aș spune deci că ceea ce s-a construit după 1990 nu este sigur, dimpotrivă. Poate există cazuri izolate în care nu s-a aplicat legea, în niciun caz nu ar trebui să acuzăm un întreg domeniu, extrem de bine reglementat și extrem de strict controlat”, a spus rectorul UTCB.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News