Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Și eu va trebui să mor… Film comemorativ despre scriitorul Augustin Buzura
Autor: Flaviu Predescu | Categorie: Cultura
Sâmbătă, 10 iulie, se împlinesc 4 ani de la dispariția fizică a scriitorului Augustin Buzura după o lungă suferință. Fundația Culturală care îi poartă numele a realizat un film în amintirea sa.
În semn de aducere aminte, Fundația Culturală Augustin Buzura a realizat un scurt film intitulat „Și eu va trebui să mor…” în care unt inserate fragmente din două interviuri acordate de Augustin Buzura în perioade diferite de timp, unul acordat lui Radu Dănilă, iar celălalt lui Radu Găină.
De asemenea, sunt prezentate manuscrise și citate din scrierile marelui romancier care ne-a părăsit în anul 2017. Pe un fond muzical emoționant, Alone With My Thoughts de Ester Abrami și Allégro de Emmit Fenn sunt etalate câteva din profundele concepții despre viață și moarte ale lui Buzura.
Cine a fost Augustin Buzura
Augustin Buzura s-a născut la 22 septembrie 1938, în Berința, Copalnic-Mănăștur, Maramureș a fost, romancier, eseist, psihiatru, director al revistei Cultura, fost președinte al Fundației Culturale Române și director al Institutului Cultural Român (1990- autorul unor romane și de mare succes. Din 1992 a fost membru titular al Academiei Române.
Dintre romane amintim: Capul bunei speranțe, Editura pentru literatură, 1963; Absenții, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970; Fețele tăcerii, Editura Cartea Românească, București, 1974; Orgolii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977 - carte distinsă cu Premiul Academiei Române; Vocile nopții (1980), Editura Cartea Românească, București, 1980; Refugii (1984); Drumul cenușii (1988); Recviem pentru nebuni și bestii, Ed. Semne, București, 1999; Raport asupra singurătății (2009)
Alte publicații:
Teroarea iluziei. Convorbiri cu Crisula Ștefănescu. Editura Polirom, București, 2004; Canonul periferiei, ediție îngrijită de Angela Martin, Editura Limes, 2012, Nici vii, nici morți, Editura RAO, 2013.
Augustin Buzura a fost considerat încă din timpul comunismului un scriitor contra-sistem, scrierile sale atrăgând atenția asupra unor grave probleme cu care societatea românească se confrunta și avea să se confrunte. Pentru acest fapt, ele au fost adesea cenzurate circulând în samizdat.
În prezent munca sa este continuată de către familie, implicată consistent în continuarea misiunii culturale, Fundația Culturală Augustin Buzura desfășoară diferite programe educaționale, cu scopul de a ajuta tinerii talentați care nu au posibilități materiale. Astfel că Anamaria Maior Buzura și Mihai Adrian Buzura, sprijiniți de familiile lor, duc mai departe o bună parte din visele scriitorului ardelean. Dumnezeu să-l odihnească!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
