„Cred că este prima discuție largă în care avem actori implicați din toate sferele sistemului. Încep intervenția mea spunând că sistemul de sănătate are doi piloni: pilonul furnizorilor de servicii și pilonul celor care asigură accesul pacienților la servicii. Dacă în zona de furnizori, lucrurile sunt clare, avem furnizori publici, furnizori privați, fiecare cu diverse specialități, în zona pilonului 2, care cuprinde asiguratorii, Casa Națională, trebuie să includem neapărat și clinicile, și rețelele care furnizează abonamente de sănătate”, a spus Șerban Semeniuc, joi, în cadrul confereinței „Quo Vadis 2022!” - Ediția a IV-a, Asigurările private de sănătate-soluție pentru finanțarea sănătății, eveniment organizat de Fundaţia Institutul de Studii Financiare şi trustul de presă DC Media Group.

„Abonamentele din sănătate reprezintă un produs care nu este în opoziţie, ci în complementaritate cu un produs de asigurare. Abonamentele sunt validate de piaţă, au peste 25 de ani vechime. În toată această perioadă, prin intermediul acestor instrumente, s-a putut asigura o finanţare suficientă şi constantă a sistemului privat de sănătate şi, în acelaşi timp, s-a putut asigura un larg acces al pacienţilor din orice medii la servicii medicale, servicii care sunt în zona de clinică, de laborator, imagistică, prin care s-au redus presiunea, nivelul de consum de la nivelul unui spital, fie el public sau privat”, a subliniat Șerban Semeniuc.

„Vorbim de mult timp de inversarea piramidei serviciilor. Cei care lucrează în sistem ştiu foarte bine că avem un nivel mult prea mare de finanţare în zona de tratament, în zona de spitalizare, versus zona de prevenţie, prevenţie care înseamnă, în sensul larg, tot ansamblul de măsuri şi de servicii care duce la diagnosticarea şi tratarea precoce a pacientului, înainte de faza spitalicească. Este mai rapid, mai eficient de a trata toate aceste afecţiuni în zona prespitalicească. Şi asta face abonamentul. El asigură accesul oamenilor la investigaţii în momentul în care au aceștia au nevoie, fără a aştepta apariţia bolii, fără a aştepta ca afecţiunea pacientului să necesite spitalizare”, a mai spus Şerban Semeniuc.

„Piaţa de abonamente – spunea cineva mai devreme -  este în jur de 1,7 milioane de pacienţi, adică 1,7 milioane de români care au început să se trateze cu predilecţie în zona privată. Aceşti pacienţi, pur și simplu, au degrevat zona publică, au degrevat spitalele publice şi ambulatoriile spitalelor publice venind în zona privată. Noi, în mod evident, ca furnizori de servicii medicale, avem contact şi cu pacienţii noştri abonaţi, dar avem contact şi cu asiguraţii, cei care vin în faza de spital şi care au nevoie de servicii spitaliceşti, de intervenţii chirurgicale de orice sferă şi aici intervine produsul de asigurare”, a mai spus Șerban Semeniuc.

„Libertatea pacientului este cea care trebuie să primeze”

„E nevoie de dialog, așa cum este nevoie și de claritate. Cineva spunea mai devreme că trebuie stabilite clar rolurile actorilor existenți în piață. Nu știu dacă e neapărat soluția pentru a legifera în mod strict cine și ce face în piață. Până la urmă, piața serviciilor medicale s-a dezvoltat în România destul de puternic, cel puțin în ultimii zece ani, fără a exista neapărat o legislație în acest sens. Oricum ar fi legislația, ea trebuie să se bazeze pe o largă consultare și să pună în mijlocul ei pacientul. (...) Oricum ar fi, libertatea pacientului este cea care trebuie să primeze”, a conchis Șerban Semeniuc.

Conferinţa Quo Vadis 2022! Ediţia 4 Asigurări private sănătate, soluție pentru finanțarea sănătății

Reprezentanţii Regina Maria au venit cu completări după o declaraţie pe care a făcut-o ministrul Sănătăţii în cadrul conferinţei de joi:

„Domnul ministru Rafila a punctat, la început discursului dumnealui, că sistemul medical a fost construit pe abonamente medicale. Iată şi cifrele concrete care pot susţine aceasta declaraţie:

- numai din 2010 încoace, investiţiile realizate de furnizorii medicali privaţi în infrastructură se ridică la 2,8 miliarde de euro;

- singurul sistem care a dezvoltat infrastructura medicală nouă în ultimii 30 de ani în România au fost furnizorii privaţi (pe infrastructura dezvoltată de aceştia funcţionează astăzi inclusiv asigurările medicale);

- business-ul furnizorilor medicali este compus şi din abonamente, în proporţie de 20-25%, deci acestea sunt o sursă de finanţare pentru aceste investiţii;

- întregul profit obţinut din abonamente este reinvestit în sistem şi susţine această dezvoltare/modernizare de infrastructură medicală (clinici şi spitale noi, achiziţia de aparatură medicală modernă, pregătirea medicilor etc.). În acelaşi timp, asigurările nu pot construi efectiv clinici şi spitale, pentru că ele reprezintă un instrument financiar, nu medical, neavând expertiză pentru a crea infrastructura medicală. Asigurările funcţioneaza pe infrastructura existentă, dezvoltată de autorităţile publice şi de furnizorii medicali privaţi, în ultimii 20-30 de ani.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News