Potrivit lui Hernadi, Ungaria se confruntă cu o situaţie 'extrem de periculoasă' în condiţiile în care plafonarea preţurilor la carburanţi a stimulat consumul.

'Apare întrebarea cât timp poate dura situaţia aceasta?', a spus Hernadi. MOL, care deţine cea mai mare reţea de benzinării din Ungaria, a cerut şi în trecut eliminarea plafonului la preţul carburanţilor. Acest plafon, care a fost introdus în luna noiembrie a anului trecut, fixează o limită de 480 de forinţi (1,20 dolari) pentru litrul de benzină şi motorină.

Plafonul ar urma să înceteze la sfârșitul lunii octombrie

Guvernul condus de Viktor Orban a introdus acest plafon, care conform planurilor actuale ar urma să înceteze la finele lunii octombrie, în ideea de a proteja consumatorii de efectele inflaţiei, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

Ulterior, Guvernul de la Budapesta a decis că de preţurile plafonate vor beneficia numai automobilele înmatriculate în Ungaria, o decizie care a provocat o dispută cu Uniunea Europeană. Luna trecută, MOL a decis să limiteze, la 50 de litri pe zi, cantitatea de combustibil care poate fi achiziţionată în fiecare zi la benzinăriile sale de automobilele înmatriculate în Ungaria, înjumătăţind practic limita anterioară.

Zsolt Hernadi a mai spus că Ungaria ar trebui să înceapă să stocheze carburanţi încă de pe acum

Duminică, Zsolt Hernadi a mai spus că Ungaria ar trebui să înceapă să stocheze carburanţi încă de pe acum deoarece 65% din capacităţile rafinăriei MOL din Ungaria urmează să fie oprite în luna august pentru lucrări de mentenanţă în timp ce rafinăria MOL din Slovacia nu funcţionează în prezent şi urmează să fie repornită după data de 20 iulie, când se vor încheia lucrările de mentenanţă. Din aceste motive, refacerea stocurilor va fi mai lentă decât se preconiza, ceea ce înseamnă că MOL va cere autorităţilor ungare să elibereze o parte din rezerva strategică de carburant a ţării, a precizat Hernadi.

Luna trecută, Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, a spus că în condiţiile în care lanţurile globale de aprovizionare nu mai sunt la fel de sigure ca înainte, o penurie de carburant nu poate fi exclusă. Dar Gergely Gulyas a spus că o astfel de penurie este puţin probabilă având în vedere că Ungaria are rezerve de carburant suficiente pentru o perioadă de până la şase luni.

Grupul MOL, companie internaţională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 30 de ţări, 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi controlează trei rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia şi Croaţia.

De asemenea, compania deţine o reţea de aproape 2.000 de staţii de servicii în zece ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est, notează Agerpres.

Citește și - Grevă în benzinăriile MOL. Deși face profituri excepționale în România, MOL vrea să taie tichetele de masă de 15 lei ale angajaților

Citește și -  De ce se scumpesc benzina şi motorina. Inventatorul Iuliean Horneţ: Nu există criza petrolului. Ei fac bani mulţi acum

Inventatorul Iuliean Horneţ avertizează că omenirea nu ar putea produce suficientă energie pentru a alimenta maşinile electrice, dacă numărul acestora continuă să crească. El a explicat şi de ce a crescut preţul carburanţilor. 

"Să mergem pe preţul benzinei şi motorinei acum. Ţine tot de crize cumva", a pornit Răzvan Dumitrescu. 

"Ne bagă în crize, sigur că da. Nu există criza petrolului", a replicat Iuliean Horneţ. 

"Ei fac bani mulţi acum"

"Păi nu, că am văzut că barilul de petrol e undeva sub 123 de dolari. Era 117 sau 118 dolari. Când era 123 de dolari, aveam 7 lei benzina. Acum, când e 117-118, avem 9 lei. Ce legătură e cu bursa?", a mai întrebat moderatorul. 

"Cum spuneam, nu există criza petrolului. Criza gazului e doar în Europa. Este, din nou, forţată, bine reglementată de băieţii deştepţi piaţa, care acum fac bani mulţi, chiar fac bani mulţi", a mai spus şi inginerul Horneţ.

"Încă ni se spune că e bine acum, că va fi 11 lei litrul, că o să ajungă la 15 lei. Întrebarea este dacă se urmăreşte reducerea mobilităţii prin creşterea preţului la pompă, ca să scăpăm de amprenta de CO2", a continuat Dumitrescu. 

"N-are nicio legătură. Amprenta de CO2 nu mai e taxabilă nicăieri azi. Există toate reglementările de trecere pe energie electrică, pe maşini electrice, unde dăm tot de poluare", a declarat Horneţ, care a continuat cu un avertisment. 

Întrebat dacă am avea energia necesară să alimentăm, în cazul în care una din fiecare patru maşini ar fi electrică, inginerul Iuliean Horneţ a răspuns, sec, "nu". 

"Putem să reducem şi maşinile electrice, să le trecem pe biocombustibil. A făcut-o Brazilia, care produce biometanol. Se poate, numai să se vrea. China a redus toate fondurile pentru maşini electrice şi trece pe biometanol", a mai declarat acesta. Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News