Citește în articol declarațiile făcute de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Cu două săptămâni înainte de alegerile din Franța unde extrema dreaptă, sceptică față de NATO, ar putea obține cele mai multe voturi, șeful alianței a făcut apel la Franța să își joace rolul și să ”păstreze NATO puternică”.

O victorie a partidului Adunarea Națională ridică grave probleme de securitate pentru Occident. Candidatul la prezidențial al Adunării Naționale, Marine Le Pen, a promis să scoată Franța - una dintre cele trei puteri nucleare din alianță - din comandamentul integrat al NATO. Un raport parlamentar francez din 2023 a acuzat, de asemenea, partidul ei că servește drept portavoce a Kremlinului.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vorbit pentru POLITICO după o reuniune a miniștrilor Apărării de vineri, la care ministrul Forțelor Armate al Franței, Sébastien Lecornu, a fost absent, probabil ocupat cu campania electorală.

Mereu atent să nu se lase atras în dezbateri politice interne, fostul premier norvegian de centru-stânga s-a arătat totuși îngrijorat de viitorul unei alianțe care este divizată cu privire la cât de departe trebuie să meargă în susținerea Ucrainei, nu în ultimul rând pentru că mulți lideri de extremă-dreapta rămân simpatizanți ai Rusiei.

„În prezent, în Franța este în desfășurare o campanie electorală, iar eu nu voi lua parte la această discuție internă. Ceea ce pot spune este că sunt ferm convins că este în interesul Franței și al tuturor aliaților să mențină NATO puternică, deoarece trăim într-o lume mai periculoasă”, a declarat Stoltenberg.

”Nu schimbi tratatele pe timp de război”

Jordan Bardella, probabil următorul prim-ministru în cazul în care Adunarea Națională va câștiga alegerile anticipate, a declarat într-un interviu pentru sursa citată că partidul său va aștepta ca războiul din Ucraina să se încheie înainte de a se retrage din angajamentele NATO.

„Propunerea pe care am susținut-o întotdeauna... nu a luat în considerare războiul. Nu schimbi tratatele pe timp de război”, a declarat Bardella, întrebat despre angajamentul partidului de a părăsi comandamentul integrat al NATO.

Centristul Emmanuel Macron a promis că va rămâne președinte indiferent de rezultatele din 7 iulie, al doilea tur al alegerilor parlamentare.

Rezultatele vor veni cu doar câteva zile înainte de un summit NATO cu miză mare la Washington. Președintele francez ar fi grav slăbit din punct de vedere politic dacă va ajunge în SUA cu perspectiva că trebuie să numească un guvern de extremă dreapta.

Președinții francezi au o influență semnificativă asupra afacerilor externe și a politicii de apărare a țării. Cu toate acestea, un guvern condus de extrema dreaptă ar avea control asupra bugetului. Acest lucru i-ar permite să tergiverseze ajutorul militar acordat Ucrainei. 

Sprijinirea Ucrainei, o soluție pașnică negociată

”Dacă ne dorim cu adevărat o soluție pașnică negociată, cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este să oferim sprijin militar Ucrainei. Nu vă pot spune care va fi următoarea criză sau următorul război, dar ceea ce vă pot spune este că, atâta timp cât vom fi uniți - America de Nord și Europa - vom reuși să facem față oricărei crize viitoare”, a declarat Stoltenberg.

De asemenea, el a minimalizat decizia Ungariei de a renunța la o nouă misiune NATO de coordonare a ajutorului militar și a instruirii pentru Ucraina. „Au existat divergențe între aliați pe diferite probleme, dar am reușit întotdeauna să găsim soluții și să mergem mai departe”, a spus secretarul.

În ceea ce privește propunerea sa ca NATO să aloce 40 de miliarde de euro pe an pentru sprijinirea Ucrainei, care nu beneficiază încă de sprijinul deplin al țărilor, Stoltenberg a declarat că ar fi necesar să se mențină sprijinul la același nivel ca în ultimii doi ani.

„Cred cu tărie că trebuie să prevenim ceea ce am văzut în această iarnă, când au existat mari întârzieri și lacune în furnizarea sprijinului, iar acest lucru a avut consecințe reale pe câmpul de luptă. Războiul este prea serios pentru a depinde de contribuții ad-hoc, pe termen scurt și voluntare. Avem nevoie de un angajament pe termen lung față de Ucraina”, a mai spus Stoltenberg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News