Tabletă
Desktop
Data publicării:
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră inacceptabil faptul că Iranul furnizează drone Rusiei
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră inacceptabil faptul că Iranul furnizează drone Rusiei
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Istanbul, că furnizarea de drone şi, pe viitor, de rachete balistice de către Iran Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei este inacceptabilă, transmite AFP.
Ucraina şi ţările occidentale acuză Teheranul că a furnizat deja Moscovei drone de luptă, acuzaţie negată de ambele ţări. 'Vedem că Iranul oferă drone şi ia în considerare livrări de rachete balistice către Rusia', a declarat Jens Stoltenberg.
'Este inacceptabil. Nicio ţară nu ar trebui să ofere sprijin Moscovei în acest război ilegitim', a adăugat secretarul general al NATO.
Potrivit Kievului, 400 de drone iraniene au fost deja folosite pentru a lovi instalaţiile civile din Ucraina, iar Moscova a comandat aproximativ 2.000. Stoltenberg a adăugat că preşedintele Vladimir Putin este învins în Ucraina, 'dar reacţionează cu şi mai multă brutalitate'.
'În ultimele săptămâni am văzut zeci de atacuri cu drone şi rachete în toată Ucraina. Inclusiv asupra infrastructurilor esenţiale', a continuat el. El a acuzat Rusia 'îi privează cu cruzime şi în mod deliberat pe ucraineni de căldură, apă şi electricitate în pragul iernii'.
Citește și - SUA vor eliminarea Iranului din Comisia ONU privind condiţia femeii
Iranul nu îşi are locul în Comisia ONU privind condiţia femeii, a declarat miercuri vicepreşedinta americană Kamala Harris, care a lansat o iniţiativă pentru a declanşa scoaterea Teheranului din această instanţă, relatează AFP.
În contextul reprimării marilor manifestaţii care au urmat decesului la 16 septembrie a tinerei Mahsa Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani, SUA vor să lucreze cu 'partenerii lor pentru a scoate Iranul' din această comisie a ONU ai cărei membri sunt aleşi pentru patru ani, a anunţat vicepreşedinta SUA într-un comunicat.
'Negând drepturile femeilor şi desfăşurând o represiune atât de brutală împotriva propriului popor, Iranul a arătat că nu îşi are locul în această comisie', a adăugat Kamala Harrris. '
Simpla prezenţă a Iranului discreditează (pentru membrii săi) sensul de a adera la ea, precum şi activitatea sa', a insistat ea. Iranul este zguduit de manifestaţii de la moartea în detenţie a tinerei Mahsa Amini, arestată cu trei zile în urmă de poliţia moravurilor pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict din Republica Islamică, ce prevede purtarea vălului.
Reprimarea acestor manifestaţii, fără precedent prin amploarea şi natura lor după Revoluţia Islamică din 1979, a făcut zeci de morţi, conform ONG-urilor. SUA şi Uniunea Europeană au adoptat deja noi sancţiuni împotriva regimului de la Teheran în urma acestei reprimări. Ţările membre ale Comisiei ONU privind condiţia femeii (CSW) sunt alese de Consiliul Economic şi Social al ONU, ai cărui membri sunt ei înşişi aleşi de Adunarea Generală a organizaţiei. Mandatul Iranului se încheie în 2026, iar cel al SUA, anul viitor.
Citește și - Iranul a fost exclus de la ceremonia Premiului Nobel la Stockholm
Ambasadorul Iranului a fost exclus de la ceremonia de anul acesta a Premiului Nobel la Stockholm din cauza ”situației grave” din țară, a declarat vineri fundația privată care administrează prestigioasele premii.
La începutul acestei săptămâni, trimișii Rusiei și Belarusului au fost interziși să participe la evenimentul strălucitor din cauza războiului din Ucraina.
”Credem că, având în vedere situația gravă și în creștere, ambasadorul Iranului nu ar trebui invitat la ceremonia de decernare a Premiului Nobel”, a spus Fundația Nobel într-un comunicat. În mod normal, ambasadorii staționați în Suedia sunt invitați la evenimentul anual din 10 decembrie.
Cu sloganul #WomanLifeFreedom, demonstrațiile din Iran s-au concentrat mai întâi pe drepturile femeilor și pe hijabul mandatat de stat sau basma pentru femei. Dar au evoluat rapid în apeluri de a înlătura clericii șiiți care au condus Iranul de la Revoluția Islamică din 1979, scrie AP News.
Protestele au adunat, de asemenea, studenți universitari, sindicatele, prizonieri și minoritățile etnice precum kurzii de-a lungul graniței Iranului cu Irakul. De când au izbucnit protestele, forțele de securitate au tras cu muniție reală și gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstrațiile, ucigând peste 200 de persoane, potrivit grupărilor pentru drepturi.
La începutul acestei săptămâni, fundația a mai spus că își va continua practica de a invita liderii tuturor partidelor din parlamentul suedez, cu excepția democraților suedezi anti-imigrație.
După 11 septembrie, partidul este al doilea ca mărime din Parlament și un partener apropiat al noului guvern de centru-dreapta. Partidul a căutat să se distanțeze de rădăcinile sale de extremă dreaptă.
Premiile Nobel sunt întotdeauna înmânate pe 10 decembrie, aniversarea morții fondatorului premiului Alfred Nobel în 1896.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
