Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Se cere redeschiderea minelor de cărbune. Ce spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Schemele de sprijin la energie expiră în 2025
Facebook Sebastian Burduja
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, le răspunde primarilor din ţară care cer redeschiderea exploatărilor de cărbune şi spune ce se va întâmpla cu preţul la energie în iarnă.
"La preluarea mandatului, acum două luni de zile, au existat două jaloane care n-au fost îndeplinite din cererea de plată 2 din PNRR, cel pe hidrogen şi cel legat de centralele în cogenerare de la Arad, Constanţa şi Craiova. Cel pe centrale în cogerare l-am rezolvat. Pe evaluarea noastră urmează o confirmare finală de la Comisie şi, pentru producţia de hidrogen, am relansat apelul, aşa cum ne-a cerut Comisia, şi sper că la finalul lunii septembrie şi acesta va fi îndeplinit.
Dincolo de asta, sunt câteva angajamente dificile pe care România şi le-a asumat, de exemplu închiderea producţiei bazate pe cărbune într-un orizont de timp, am zis eu, cel puţin în raport cu alte state, cum ar fi Polonia, şi aici trebuie să vedem dacă reuşim să reanalizăm, să renegociem, de exemplu, planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia, unde este vizată o reducere treptată a producţiei, deşi acolo s-au făcut investiţii, dar, sigur, discutăm de o producţie de energie cu emisii de dioxid de carbon cu un grad ridicat. De asemenea, la Complexul Energetic Valea Jiului, de fapt la Complexul Energetic Hunedoara, în Valea Jiului, şi acolo este o discuţie pentru că trebuie să revitalizăm practic compania respectivă, să reuşim să menţinem locurile de muncă. Sunt mai mult de 2.000 de mineri în Valea Jiului, care depind de aceste locuri de muncă împreună cu familiile lor; şi toate acestea implică negocieri cu Bruxellesul", a declarat Sebastian Burduja la Apel Matinal, emisiune de la Radio România Actualităţi.
Mai mulţi primari din ţară solicită redeschiderea exploatărilor de cărbune
"Despre Complexul Energetic Oltenia nu este un subiect simplu. Noi am convocat practic un grup de experţi din cadrul companiei, din cadrul sindicatelor, din zona mediului academic, şi el se va întruni săptămâna viitoare să identifice exact argumentele pe care România le poate prezenta Comisiei Europene pentru amânarea unor termene din planul de restructurare. De exemplu, Complex Energetic Oltenia vizează să-şi diversifice producţia, să producă şi pe bază de gaz şi pe bază de panouri fotovoltaice, dar aceste proiecte alternative au întârzieri şi practic ar trebui să corelăm calendarul de închidere a capacităţilor pe bază de cărbune de la Turceni şi Rovinari cu calendarul de punere în funcţiune a noilor capacităţi pe bază de fotovoltaice şi pe bază de gaz.
Aceste centrale pe bază de cărbune au un rol important în sistemul energetic naţional. Ele practic produc în bandă şi asigură acest echilibru al sistemului energetic naţional; pot fi oprite, pot fi pornite în funcţie de diferenţa, dacă vreţi, dintre producţie şi consum. În plus, într-adevăr, ne uităm şi noi la alte state şi am cerut, prin Ministerul Afacerilor Externe, o evaluare pe măsurile pe care alte state le-au luat pentru sprijinirea acestei industrii, pentru că ne dorim un tratament corect pentru România la Uniunea Europeană şi, dacă se poate, ca Polonia să continue pe cărbune până în 2049, cred că merităm şi noi cel puţin să ne uităm din nou la acest subiect şi să găsim soluţii. Sunt exploatări de tipul BAT, best available technology, deci cu tehnologii de ultimă generaţie. Se pot face investiţii complementare, de exemplu, în producţie de biomasă, şi sunt investitori care se uită la Valea Jiului şi care pot să producă energie la Termocentrala de la Paroşeni, şi cu biomasă, nu doar cu cărbune. Deci, trebuie să gândim creativ şi să găsim, de fapt, soluţii pentru aceşti oameni, pentru că sunt 2.000 de oameni, vă spuneam, în Valea Jiului şi familie lor, sunt 10.000 de oameni în Gorj, la CE Oltenia şi familiile lor, şi este vorba, dincolo de factorul social şi de datoria noastră morală de a-i ajuta şi de a le păstra locurile de muncă, este vorba totuşi şi de siguranţa sistemului energetic naţional.
Eu am spus că doresc ca românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Nu trebuie să tremurăm de frig, pentru că avem stocuri de gaze peste 80% grad de umplere în depozite şi un nivel record mult mai mare inclusiv decât cel de anul trecut, care era un nivel foarte bun. Avem contracte la care putem apela în caz că epuizăm acest stoc de gaze, dar el ar trebui să asigure aproape tot consumul intern din depozite. Putem apela la Azerbaidjan, unde avem rezervată o capacitate de un miliard metri cubi normal, şi putem apela la asta. Deci, depinde de cât de grea va fi iarna, dar noi întotdeauna vom găsi soluţii pentru ca românii să aibă tot ceea ce le trebuie şi să trecem prin iarna aceasta cu bine", a mai explicat ministrul.
Cât vor plăti românii pe energie în iarna viitoare
"Mi-ar plăcea să pot face o asemenea estimare. Cu siguranţă, aş fi un om mult mai interesant la nivel global. E greu de spus. El depinde - acest preţ la energie - şi e bine să ştie toţi românii şi de ce se întâmplă în războiul din Ucraina, şi de cât de grea va fi iarna, şi de cum porneşte sau nu o anumită parte a industriei. Sunt foarte multe variabile. Noi ne vom strădui şi avem în momentul acesta, aşa cum bine ştiu toţi românii, o schemă care ţine preţurile cât de jos posibil, şi m-aş referi aici doar la plafonul de 0,68 lei kilowatt/oră. Asta înseamnă că în România, în criza energetică şi până în ziua de astăzi, sunt vreo cinci milioane de gospodării care au plătit factura la curent undeva la 35-38 lei pe lună. Este totuşi o sumă rezonabilă.
În martie 2025 schema actuală de sprijin expiră, practic. Noi o să căutăm soluţii să o îmbunătăţim, să o ajustăm, să facem o trecere treptată, graduală, la o piaţă reglementată, dar, mă rog, cu anumite elemente de competiţie, şi asta înseamnă că ne bazăm şi pe faptul că va scădea şi a scăzut într-adevăr preţul şi la energie electrică şi la gaze la nivel global. Şi, pe baza acestor evoluţii din piaţă, vrem să protejăm strict consumatorii vulnerabili, adică cei mai săraci români. Şi, dincolo de asta, totuşi, să mergem pe o piaţă cât mai competitivă, mizând, repet, şi pe faptul că preţurile au scăzut totuşi mult faţă de vârful crizei energetice", a concluzionat Burduja, citat de Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
