Seceta pune în pericol producția alimentară din România. Efectul ar urma să fie unul semnificativ, pe care românii îl vor regăsi în prețuri: carnea de porc, cerealele și mierea ar urma să coste cu până la 40% mai mult decât anul trecut. 

În România, seceta provoacă pagube enorme producției de alimente. Experții dau vina pe lipsa precipitațiilor. Reprezentanții producătorilor anunță că ”Vor creşte preţurile produselor".

"Seceta a avut un impact atât asupra culturilor de toamnă, adică a grâului şi orzului, cât şi asupra rapiţei, dar va avea repercusiuni şi asupra culturilor de primăvară, în special porumbul şi floarea soarelui", spune Alina Creţu, directorul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din ţară.

"Este posibil să existe o creştere semnificativă a preţului produselor de bază, dar şi al celor procesate" conform acesteia. 

De asemenea, şi carnea de porc s-ar putea scumpi. Fermierii nu şi-au revenit încă din recenta creştere a preţurilor la energie, iar, în urmă cu cinci ani, pesta porcină a reprezentat o lovitură majoră pentru industrie, amintește Rador. 

"În România producem doar 20-25% din consumul naţional de carne de porc proaspătă. Suntem şi mai îngrijoraţi pentru că de fiecare dată când apar urgenţe de secetă, furajul se scumpeşte", spune Ioan Ladosi, preşedintele Asociaţiei Române producători de porci (Apcpr).

"Dacă nu reuşim să acoperim costurile, multe firme vor da faliment", spune Ladoşi.

Nu numai carnea de porc, ci şi floarea-soarelui suferă din cauza efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice.

"Seceta a făcut ravagii la culturile de floarea soarelui", relatează un apicultor din judeţul Iaşi. "N-a mai plouat din luna mai, când oricum a plouat foarte puţin, poate cinci litri de apă pe metru pătrat" a continuat el. 

Apele Române, apel la raționalizarea apei: Să nu fie udate grădinile, să nu fie umplute piscinele

Riscul este atât de mare încât Administraţia Naţională a Apelor din România a definit ca fiind "necesară" o raţionalizare a utilizării apei, evitând astfel udarea grădinilor şi reumplerea piscinelor.

Chiar şi acolo unde există surse locale de apă, acestea nu pot fi direcţionate cu uşurinţă acolo unde sunt necesare.

Apa din rezervaţia Stânca-Costeşti, de exemplu, nu poate fi folosită în câmpurile agricole din jur din cauza inadecvării bazinelor intermediare, sau a operatorilor care gestionează canalele agricole.

În urmă cu o săptămână, ministrul Mediului, Tanczos Barna,  a declarat că rezervoarele strategice ale României sunt pline în proporţie de 68%, în timp ce, în prezent, 70% din ţară suferă de secetă. Ministrul se teme că va fi necesară chiar şi raţionalizarea apei potabile, mai arată sursa citată. 

Petre Daea, despre cel mai mare rău pentru agricultură

Noul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a vorbit despre cât de gravă este situația în domeniu. Imediat după depunerea jurământului el a plecat la țară. 

”Un agronom simte câmpul înainte de a-l vedea, motiv pentru care după depunerea jurământului, când s-a împlinit formal şi legal, conform Constituţiei, misiunea mea, am plecat în ţară, pornind de pe drumul acesta al cunoaşterii, având în portofoliul meu o parte din informaţiile pe care le-am primit de la colegi. Ştiind unde precipitaţiile au fost mai sărace şi evident, mă aşteptam că acolo culturile sunt suferinde, de aceea am plecat pe - spuneam - acest drum care a însemnat Călăraşiul, apoi Brăila, după aceea, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Neamţ, Bacău şi Buzău. Plecarea a fost vineri după-amiază şi am venit la loc, adică în Bucureşti, duminică noaptea sau luni dimineaţa, la orele 2:00. Acest drum al interesului mi-a scos în faţă o serie întreagă de secvenţe pe care, sigur, fermierii le ştiu, iar dumneavoastră, prin acest culoar de comunicare publică, puneţi Ministrul Agriculturii să informeze ţara. Şi o fac cu multă plăcere, cu mult interes şi, în acelaşi timp, cu multă îngrijorare. Spun cu multă îngrijorare, pentru că am putut vedea în aceste zone şi situaţii care nu trebuiau să apară, să le avem la această dată şi aţi început dumneavoastră cu sistemul de irigaţii, unde, în acest perimetru al ţării, sistemele de irigaţii puteau fi valide şi puteau fi operaţionale dacă în perioada 2020 şi 2021 se făcea ce trebuia. Citește continuarea aici

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News