Scriitoarea Doina Ruşti a afirmat miercuri, la Craiova, unde şi-a lansat cea mai recentă carte, "Homeric", că oricât de documentat ar părea un roman, acesta porneşte de la o emoţie care îl leagă pe autor de personajele sale, dar în afară de asta cere şi disciplină.

"Totul porneşte de la o întâmplare şi întâmplarea asta pentru mine durează, se lungeşte timp de câteva luni, un an şi abia după aceea mă apuc de scris. Şi aşa s-a întâmplat şi cu acest roman. (...) Există o stare de spirit şi există emoţie exact ca aceea de îndrăgostit care te leagă de viitoarea operă, de viitoarea poveste. Dar, în afară de asta, romanul cere disciplină. Nu poţi să scrii un roman aşa, aruncându-te, având doar o mini-poveste, un nucleu. Nucleul acela trebuie să-l trăieşti, să-l cunoşti în cele mai mici amănunte, să ştii exact cu ce sunt îmbrăcate personajele, ce-o să li se întâmple, ce li s-a întâmplat înainte de-a începe povestea respectivă şi abia după ce există absolut toate amănuntele acelei poveşti, abia după aceea mă apuc de scris. Şi de multe ori mă abat de la diegeza iniţială", a spus Doina Ruşti, scrie Agerpres.

Scriitoarea a mai afirmat că un roman de tip "Homeric" demonstrează că în absenţa unei recuzite este doar un schelet fără niciun fel de articulare musculoasă.

"Iniţial, există o hartă a întâmplărilor (...), de obicei desenez, chiar fac o hartă a locului unde urmează să se întâmple acţiunea, iar de data asta chiar am avut şi o hartă de la 1791 şi am tot creat în interiorul ei, am tot îmbunătăţit-o şi aşa m-am întâlnit cu Bogdan Calciu, un desenator specializat de hărţi şi l-am contaminat, a vrut şi el să facă imediat harta respectivă. Mi-a făcut o hartă mare, pe hârtie specială şi harta aia am micşorat-o, am trimis-o la Polirom şi împreună cu redactorul Adrian Botez şi cu desenatorul am creat episoadele pe ea, pentru că este o hartă epică, cu momentele mai importante din roman, locurile pe unde trec diverse fantome sau spiriduşi şi bineînţeles cu pagina, cu trimitere la capitolul unde se întâmplă acţiunea. Şi această hartă face parte de fapt din roman, este o prelungire a romanului. Şi harta aceasta vine din zona aceea de dinainte de a începe să scriu, când exista numai schiţa, numai ideea, firul epic", a afirmat autoarea.

Profesorul Cătălin Ghiţă, de la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, a afirmat că "Homeric" este un roman de aventuri, care poate fi citit în mai multe chei, autoarea construind naraţiunea prin intermediul altor personaje.

"Acest mod de a construi o tramă narativă prin intermediul 'ambasadorilor' este asumat uneori în romanul sfârşitului de secol al XX-lea, începutul de secol al XXI -lea. (...) Romanul este plasat într-un trecut asupra căruia avem sau nu avem date suficiente, motiv pentru care capătă o tentă fabuloasă. Este un roman de aventuri. Un roman care poate fi citit în mai multe chei, cu o naraţiune de suprafaţă, antrenantă, care poate fi citită ca intrigă poliţistă, există un romance, o poveste de dragoste devastatoare care sfidează convenţiile civile ale epocii, poveste care se aglutinează în interiorul unei societăţii care e zugrăvită într-un mod barochizant. Este o lume aflată la porţile Orientului. Este un roman de semnificaţie, un roman de hermeneutică, în care odată ce dobândim o cheie narativă, în ultima parte, când apare ultima perspectivă asupra naraţiunii, o să vedem că ar fi bună o relectură a primelor părţi, ca să vedeţi aspectele pe care le-aţi ratat la prima lectură", a spus Cătălin Ghiţă.

Despre romanele Doinei Ruşti, lectorul Mihai Ene, de la Facultatea de Litere din Craiova, a afirmat că acestea configurează un univers ficţional aparte, la confluenţa dintre realism şi fantastic, dintre interesul pentru istorie şi tentaţia poveştilor extraordinare.

"Romanul 'Homeric', purtând un titlu mai sugestiv, mai enigmatic şi provocator decât cele anterioare, comprimă în atmosfera unor poveşti fermecătoare care se întrepătrund cu o ştiinţă a construcţiei desăvârşită întregul univers romanesc al autoarei. Avem de-a face aici cu o lume pestriţă, concentrată în mahalaua bucureşteană Gorgani, al cărei pandant misterios şi fantasmatic îl reprezintă Pădurea Cotrocenilor, astăzi dispărută. Deşi nu avem date cronologice concrete, putem desluşi un Bucureşti de sfârşit de secol fanariot, de acum mai bine de 200 de ani, o periferie pestriţă şi vioaie, balcanică şi orientală. E lumea lui Nastratin Hogea, a lui Anton Pann, o lume venerată mai apoi de Ion Barbu. E o lume levantină. (...) Din fiecare pagină se înalţă spre cititor diferite miresme, arome şi izuri, parfum de pâine arsă ori de magiun, de plante vindecătoare sau otrăvitoare, parfum de femeie şi miros de uleiuri şi vopseluri, iz aromat de cafea la ibric sau aspru de măcelărie. Şi peste toate - fantasmatica Pădure Cotroceni, care îşi trimite aburii şi trezeşte angoasă, dar şi fascinaţie", a spus Mihai Ene.

Miercuri după-amiaza, în Amfiteatrul "Drăgan" al Facultăţii de Litere, Universitatea din Craiova, scriitoarea Doina Ruşti şi-a lansat cel mai recent roman al său, "Homeric", apărut la Editura Polirom, Colecţia "Fiction LTD". Doina Ruşti, prozatoare contemporană, apreciată pentru forţa epică, originalitatea şi erudiţia romanelor sale, a fost tradusă în numeroase limbi, inclusiv în chineză. A scris mai multe romane, dintre care amintim: Zogru (2006), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), Manuscrisul fanariot (2015), Mâţa Vinerii (2017).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News