Scoțienii vor tot mai aprig independența față de Regatul Unit. Ce arată un nou sondaj
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Andrei Itu
WhatsApp
Scoțienii vor tot mai aprig independența față de Regatul Unit. Ce arată un nou sondaj - Foto Pexels
Scoțienii vor tot mai aprig independența față de Regatul Unit. Ce arată un nou sondaj - Foto Pexels
Sprijinul faţă de independenţa Scoţiei a crescut la 56%, relevă un sondaj Ipsos publicat miercuri, la două săptămâni după ce Curtea Supremă a Marii Britanii a stopat o tentativă a guvernului de la Edinburgh de a organiza un nou referendum de independenţă anul viitor, transmite Reuters. 

Sondajul, realizat pe un eşantion de 1.065 de persoane de peste 16 ani de pe întreg teritoriul Scoţiei, a arătat că sprijinul pentru independenţă a crescut cu şase puncte procentuale de la precedenta anchetă din luna mai. Lăsându-i deoparte pe indecişi, numai 44% dintre respondenţi s-au pronunţat pentru rămânerea în Regatul Unit.

Conform aceluiaşi sondaj, Partidul Naţional Scoţian (SNP), condus de prim-ministrul Nicola Sturgeon, ar câştiga mai mult de jumătate din voturi la viitoarele alegeri, aşteptate în 2024. Nicola Sturgeon a promis că va candida doar dacă se va pune problema independenţei Scoţiei, făcând din scrutin un referendum 'de facto'. Sondajul a arătat 'o creştere a sprijinului atât faţă de independenţă, cât şi faţă de SNP', a comentat Emily Gray, director al Ipsos Scotland.

'Dacă este vorba despre un impuls temporar în urma recentei decizii a Curţii Supreme sau despre o tendinţă cu durată mai lungă rămâne să vedem', a adăugat ea. În urma unui referendum în 2014, locuitorii Scoţiei au respins cu un raport de voturi de 55% la 45% încetarea uniunii de peste 300 de ani cu Anglia.

Cu toate acestea, apelurile în favoarea independenţei au primit un impuls după votul de 52%-48% în favoarea Brexitului doi ani mai târziu, o decizie căreia majoritatea scoţienilor i s-au opus.

Până recent, sondajele sugerau că scoţienii au rămas egal divizaţi în privinţa independenţei şi că un referendum ar da un rezultat prea strâns pentru a fi decisiv. Sprijinul în favoarea independenţei a atins pentru scurt timp un scor record de 58% în 2020, când guvernul de la Edinburgh a câştigat o susţinere largă pentru felul în care a gestionat pandemia de COVID-19.

În cursul acestui an, SNP şi-a anunţat intenţia de a organiza în octombrie 2023 un vot consultativ cu privire la secesiune, arătând însă că acesta va trebui să fie legal şi recunoscut internaţional. Guvernul de la Londra a afirmat în mod repetat că nu îşi va da acordul pentru un nou plebiscit şi că un vot pe tema independenţei ar trebui să fie un eveniment unic într-o generaţie. Printr-o hotărâre în unanimitate, Curtea Supremă a stabilit la 23 noiembrie că decizia cu privire la convocarea unui referendum nu poate fi luată fără consimţământul parlamentului britanic.

Naţionaliştii scoţieni au spus că hotărârea Curţii a scos în evidenţă necesitatea ce Edinburgh să se elibereze de a mai fi condus de Londra, şi că sunt prinşi într-o uniune politică fără nicio cale spre autodeterminare în baza dreptului internaţional.

Potrivit intenţiilor de vot exprimate în sondajul Ipsos, SNP ar câştiga 58 de locuri la viitoarele alegeri generale, laburiştii scoţieni doar un mandat, iar conservatorii premierului britanic Rishi Sunak şi celelalte partide nu ar obţine niciun loc din partea Scoţiei în Camera Comunelor,  notează Agerpres.

VEZI ȘI - Limba română, a treia cea mai vorbită limbă în Anglia şi Ţara Galilor

Limba română ar fi a treia cea mai vorbită limbă din Anglia şi Ţara Galilor.

Conform ultimului recensământ realizat de Oficiului Naţional de Statistică (ONS) din Marea Britanie, româna este cea mai vorbită limbă în Anglia şi Ţara Galilor după engleză şi poloneză.

În intervalul 2011-2021, numărul vorbitorilor de română care trăiesc în Anglia şi Ţara Galilor a avut o creştere explozivă. Concret, limba română era vorbită de 472.000 de persoane (0,8%) în Anglia şi Ţara Galilor (populaţie totală 57,7 milioane), potrivit datelor recensământului efectuat în 2021 şi publicate pe pagina Oficiului Naţional de Statistică (ONS), după ce la precedenta analiză a structurii populaţiei, cea din 2011, doar 68.000 de cetăţeni au declarat că vorbeau această limbă.

Practic, în zece ani s-a înregistrat o creştere de aproape şapte ori a numărului de vorbitori de română care trăiesc în Anglia şi Ţara Galilor, aceşti sărind într-un clasament al vorbitorilor de limbi străine, alta decât engleza, de pe locul 19 în 2011 direct pe locul 2 în 2021. În 2011, locul vorbitorilor de limba română era deţinut de cei care comunică în panjabi, dialect folosit de cetăţeni pakistanezi sau indieni din regiunea Panjab. Vezi continuarea aici

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel