Schengen vs. acordul istoric cu migrația. România, „blocată”: Nu putem, din păcate, condiționa acest acord de aderare

Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a făcut anunțul.

„20 decembrie 2023 va rămâne în istorie. Ziua în care UE a ajuns la un acord istoric privind un nou set de norme pentru gestionarea migrației și a solicitărilor de azil. Europa a sfidat încă o dată toate obstacolele. Sunt foarte mândră de faptul că, prin Pactul privind migrația și dreptul de azil, am obținut rezultate și am oferit soluții”, a spus ea.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a descris acordul ca fiind istoric. Negociatorii din Parlament, Consiliu și Comisie au lucrat toată noaptea pentru a ajunge la un consens privind revizuirea procedurilor de azil ale UE, semnalând o schimbare spre dreapta după ani de încercări eșuate de a ajunge la reguli care să satisfacă atât țările de la granița care solicită ajutor în gestionarea solicitanților de azil, cât și țările interioare care susțin că prea mulți migranți ajung într-o țară UE și apoi se deplasează către altele.

Conform acordului, care este preliminar și încă trebuie ratificat formal de Parlamentul European și Consiliu, țările din sudul Europei aflate la frontiera vor institui o procedură de azil mai strictă la granițele lor non-UE și vor avea mai multă putere în a înlătura solicitanții de azil respinși. Țările mai îndepărtate de graniță vor avea opțiunea de a accepta un anumit număr de migranți sau de a contribui la un fond comun al UE.

Detaliile complete ale acordului politic nu au fost încă făcute publice.

Puteau bloca România și Bulgaria acest acord istoric? Va fi un vot cum a fost cazul nostru cu Schengen? Puteau România și Bulgaria să condiționeze acest acord privind migrația? 

L-am contactat pe Eugen Tomac, europarlamentar PMP, pentru a ne explica mecanismul prin care s-a ajuns la acest acord istoric.

„Acest acord vine ca urmare a propunerii Comisiei din 2020, deoarece Comisia are drept de inițiativă legislativă. După trei ani de negocieri între Parlament și Consiliu, s-a ajuns la acest acord care, într-adevăr, trebuie adoptat formal de către ambele instituții. Eurodeputații români se vor putea opune acestui acord care ar putea fi votat la sesiunea din februarie 2023, însă majoritatea statelor membre îl susțin, iar linia de vot va fi una favorabilă.

În Consiliu, România și Bulgaria se pot opune și acum, și în timpul negocierilor, însă diferența dintre aderarea la spațiul Schengen și acordul UE privind azilul și migrația este că pentru Schengen este nevoie de unanimitate, iar pentru acord este nevoie doar de majoritate calificată. Nu putem, din păcate, condiționa acest acord de aderarea la Spațiul Schengen”, a spus Eugen Tomac pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News