Activitatea economică în zona euro este susceptibilă să intre în recesiune în 2023, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, au declarat vineri doi importanţi oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), transmite AFP.  

"Perspectivele de creştere sunt orientate în principal în jos, în special din cauza consecinţelor economice ale războiului din Ucraina", a explicat preşedintele BCE, Christine Lagarde într-un discurs ţinut în faţa Comitetului Monetar şi Financiar International (IMFC), instanţa politică a FMI.

Lagarde, fost director general al FMI, nu a pronunţat cuvântul recesiune, dar a subliniat că "perspectivele s-au înrăutăţit" în ultimele luni din cauza unei "inflaţii ridicate" în zona euro, care în luna septembrie a atins nivelul record de 10%. "Diminuarea efectelor redeschiderii după criza Covid-19, slăbirea cererii mondiale şi scăderea încrederii" afectează de asemenea activitatea economică în zona euro, a apreciat Lagarde. Toţi aceşti factori "sunt susceptibili să provoace o încetinire semnificativă a ritmului de creştere a PIB în zona euro, în al doilea semestru şi la începutul lui 2023", a concluzionat preşedintele BCE.

Banca Centrală Europeană a pus la punct, în luna septembrie, mai multe ipoteze cu privire la creşterea economică în zona euro în 2023 şi "ceea ce consideram drept scenariul nostru pesimist se apropie de scenariul de bază", a declarat la rândul său vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, într-un interviu pentru cotidianul lituanian Verslo Zinios.

Conform scenariului pesimist, Produsul Intern Brut al zonei euro se va contracta cu aproape 1% anul viitor, în timp ce scenariul de bază prognozează o creştere de 0,9%.

Diferenţa se datorează "modului cum evoluează livrările de energie din Rusia", a precizat Luis de Guindos. În scenariul de bază, 20% din livrările de energie din Rusia către zona euro vor continua să fie furnizate, faţă de o întrerupere completă în cel mai grav scenariu, care este în prezent scenariul cel mai probabil.

În concluzie, zona euro se confruntă cu "o combinaţie foarte dificilă de creştere economică slabă, inclusiv posibilitatea unei recesiuni tehnice, şi o inflaţie ridicată", a subliniat Luis de Guindos.

Înainte ca riscul de recesiune să se materializeze, BCE a început în luna iulie să majoreze, abrupt, dobânzile de referinţă pentru a-şi putea atinge mandatul de a aduce inflaţia aproape de obiectivul de 2%.

Următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, prevăzută a avea loc în data de 27 octombrie, ar putea să se încheie cu o nouă majorare istorică cu 0,75 de puncte de bază a dobânzilor de referinţă, la fel ca şi în luna septembrie, potrivit declaraţiilor mai multor bancheri şi observatori din zona euro, notează Agerpres.

Recesiune în zona euro în T4. Negrescu: Dacă Europa are gripă, România intră la Terapie Intensivă. Șoc semnificativ pentru economia țării noastre

Zona euro pare că nu mai poate evita o recesiune în trimestrul IV al anului. Cum va fi afectată România, dar şi cât contează faptul că ţara noastră are încă monedă proprie, a explicat Adrian Negrescu, specialist în economie. 

Luna septembrie a marcat adâncirea scăderii activității economice în zona euro. Orice speranțe că regiunea ar putea evita recesiunea au fost nimicite. Momentul este unul de mare presiune pe BCE: inflația record pune presiune pe Banca Centrală să acționeze, arată datele S&P Global, conform Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 48,1 puncte în septembrie, de la 48,9 de puncte luna precedentă. Analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 48,5 de puncte. Datele din septembrie reprezintă cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni al indicatorului care evaluează situaţia economică generală.

"Era o expresie cândva: dacă SUA strănută, Europa face gripă. Tradus în realitatea românească, înseamnă că dacă Europa face gripă, România, din păcate, intră la Terapie Intensivă. Dacă principalii noştri parteneri comerciali, Germania, Italia, Franţa, Spania, vor intra în recesiune, - iar toate semnalele arată că scăderea producţiei, a consumului din aceste ţări, pe fondul inflaţiei generate de război, se accentuează pe zi ce trece - înseamnă că economia românească va suferi un şoc semnificativ. 

Se văd deja primele semnale. Inclusiv BNR, în raportul privind creşterea dobânzii cheie, ne anunţă că creşterea economică s-a redus semnificativ, iar industria şi-a temperat foarte mult avansul din primele două trimestre. Alături de consumul populaţiei, care nu mai performează la nivelul din primele două trimestre. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, practic, economia a intrat într-o zonă de stagflaţie, adică o creştere economică aproape de zero. Urmează o continuare a creşterii preţurilor, lucru pe care BNR îl vede continuând şi în următoarele luni, din perspectiva trendului", a explicat economistul Adrian Negrescu pentru DC NEWS. 

"Din păcate, în condiţiile în care importăm mare parte din produsele care ţin de consumul populaţiei, de zona de servicii necesare pentru mediul de afaceri, faptul că avem o monedă naţională nu mai reprezintă aproape nimic. Din păcate sau din fericire, avem o economie euroizată, dependentă de euro. Dacă noi nu vom mai putea să exportăm către principalii noştri parteneri, înseamnă că bruma de economie românească pe care o mai avem va intra într-o recesiune. Producţia se va opri şi va însemna un număr mare de şomeri. 

Din prisma valorii leului, din prisma faptului că avem o monedă naţională, în momentul de faţă acest lucru este un dezavantaj. Dacă am fi avut euro, investitorii ar fi ajuns mai repede la Bucureşti, ar fi avut mai multă încredere în economia românească şi ne-ar fi oferit dobânzi mai mici atunci când împrumută România. La fel şi populaţia, s-ar fi putut împrumuta la dobânzile din zona euro. Aşa, ne împrumutăm la dobânzile din România, care sunt cele mai mari din Europa, dobânzi de peste 10% pentru populaţie", a concluzionat Adrian Negrescu. 

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News