Virușii antici, nevăzuți nicăieri în lume de secole întregi, riscă să distrugă oamenii din cauza schimbărilor climatice, avertizează oamenii de știință, scrie Mirror.

Particulele bolilor rămân infecțioase și astăzi în lâna de mamut, mumiile siberiene, lupii preistorici și chiar plămânii unei victime a gripei îngropate în pământul înghețat, au descoperit cercetătorii.

Instituțiile din Rusia, Germania și Franța au lucrat împreună în noul studiu care a constatat că "riscul crește în contextul încălzirii globale, iar dezghețarea permafrostului va continua să se accelereze", declanșând unele boli care au fost ascunse în gheață încă din timpuri preistorice.

Oamenii de știință au scos la iveală, în ultimele decenii, câțiva microbi apăruți din fosilele care ies la iveală din cauza topirii permafrostului, iar analizele arată că virușii "zombi" ar putea reveni.

Cum a fost descoperit un virus gripal din 1918

Oamenii de știință au exhumat cadavrul unei mari femei inuite îngropate într-o groapă comună a victimelor gripei, lângă un sat îndepărtat din afara orașului Brevig Mission, Alaska. Datorită permafrostului, suficient acid ribonucleic din virusul gripal a fost atât de bine conservat încât cercetătorii au putut secvența întregul genom al tulpinii virusului gripal din 1918.

Femeia a fost ucisă de virus în Canada, dar descoperirea este un indiciu timpuriu al faptului cât de ușor pot fi conservați virușii mortali în permafrostul arctic, au spus cercetătorii.

Patologul Dr. Johan V. Hultin a căutat în mod intenționat mostre de gripă care ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine cum să lupte împotriva viitoarelor pandemii.

Variolă

Variola a fost eradicată oficial la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății a Națiunilor Unite, în 1980. Dar în 2004, oamenii de știință francezi și ruși au descoperit variola în interiorul unei mumii siberiene veche de 300 de ani, înghețată în tundra din Republica Sakha a Rusiei. Mumia ar fi fost găsită în mormintele făcute în timpul unui focar de variolă de la sfârșitul secolului al XVII-lea până la începutul secolului al XVIII-lea, în regiunea de nord-est a Siberiei.

Fiecare dintre siturile arheologice consta din morminte de lemn înghețate îngropate în permafrost, dar mormântul neobișnuit în care a fost depistată variola avea cinci mumii înghețate.

Înmormântările individuale erau o practică tradițională în regiune la acea vreme, iar analizele ulterioare au sugerat cercetătorilor că acele cadavre au fost îngropate rapid după moartea bolnavilor.

Pithovirus sibericum

La aproximativ 1,5 micrometri, Pithovirus sibericum este de peste șapte ori mai mare decât un virus modern care infectează oamenii, care variază de obicei între 20 și 200 de nanometri.

Găsit pentru prima dată din permafrostul siberian în 2014, la 30 de metri sub pământ, giganticul virus antic este unul dintre puținii viruși vizibili la un microscop simplu.

"Este pentru prima dată când vedem un virus care este încă infecțios după această perioadă de timp", a spus la acea vreme profesorul Claverie de la CNRS-AMU.

"Ușurința cu care au fost izolați acești noi viruși sugerează că particulele infecțioase ale virusurilor specifice multor alte gazde eucariote netestate (inclusiv oameni și animale) rămân probabil abundente în permafrostul antic", a mai spus acesta.

Virusul "lupului" (Pacmanvirus lupus)

O rudă veche a virusului pestei porcine africane, Pacmanvirus lupus a fost găsit dezghețându-se din intestinele vechi de 27.000 de ani ale lupului siberian înghețat.

Rămășițele acestui lup siberian (Canis lupus) au fost găsite în același loc al albiei râului Yana ca cei doi virusuri mamut.

La fel ca restul acestor viruși antici de dimensiuni mari, P. lupus încă este capabil să revină la viață și să omoare amibe, chiar dacă a fost scos din joc încă din mezolitic sau din epoca de piatră de mijloc.

Pandoravirus și Megavirus mamut

Atât mamutul Pandoravirus, cât și mamutul Megavirus au fost descoperite în gheață veche de 27.000 de ani și în lâna de mamut înghețată pe malurile râului Yana din Rusia.

La fel ca virușii giganți din trecut, ambii s-au dovedit a fi capabili să omoare amibe.

Cercetătorii au ales amibele drept subiecți de testare deoarece aceste organisme unicelulare sunt suficient de apropiate de celulele eucariote asemănătoare oamenilor și animalelor pentru a oferi informații relevante, dar nu suficient de apropiate pentru a risca să creeze o nouă pandemie.

Oamenii de știință au scris anul acesta că este încă "legitim să ne gândim la riscul ca particulele virale antice să rămână infecțioase și să revină în circulație prin dezghețarea straturilor străvechi de permafrost".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News