Sărbătoare triplă astăzi: Sânzienele, Sfântul Ion de Vară și Ziua Iei

Cele trei sărbători îmbină spiritualitatea creștină cu obiceiurile păgâne și cele ale tradiției populare, oferind o imagine complexă și bogată a culturii românești.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

În Bucovina, sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, numită și Sfântul Ion de Vară, este marcată cu o devoțiune deosebită. Aici, Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaște se află la Suceava, atrage numeroși pelerini care vin să se roage și să ceară ajutorul sfântului. Legendele locului povestesc despre minunile săvârșite de Sfântul Ioan, inclusiv cum a pedepsit un ecleziarh care a furat din darurile oamenilor pentru biserică.

O altă poveste fascinantă relatează cum Sfântul Ioan, pe când era păstor, obișnuia să se roage cu privirea pierdută spre cer. Tatăl său, curios, l-a întrebat ce vede, iar tânărul Ioan l-a invitat să-și pună piciorul peste al său. Atunci, tatăl a văzut cerul deschis și pe Dumnezeu ținând în mână un tunet în formă de bici împodobit cu flori.

Sânzienele și Drăgaicele

În alte zone ale țării, sărbătoarea Sânzienelor, numite și Drăgaice în unele locuri, are o semnificație profundă. Sânzienele sunt zâne bune care zboară noaptea prin văzduh și aduc noroc pentru holde și sănătate. Fetele culeg flori albe sau galbene de sânziene, din care împletesc cununi și cingători. Cingătorile sunt purtate pe parcursul zilei, iar seara sunt puse la uscat pentru a fi folosite ca leacuri și cosmetice. Cununile sunt așezate pe casă, fiecare membru al familiei având cununa sa, iar modul în care se usucă sau sunt luate de vânt prezice norocul, căsătoriile sau evenimentele nefericite din anul următor.

De asemenea, în noaptea de Sânziene, se culeg plante de leac, considerate acum vindecătoare și puternice. Una dintre tradițiile spectaculoase implică găsirea ierbii fiarelor, o plantă legendară care poate descuia orice lacăt. Pentru aceasta, un lacăt este târât prin iarbă noaptea, iar când se deschide, înseamnă că a dat peste iarba fiarelor.

În unele zone, sărbătoarea Drăgaicei presupune ca fete frumoase să fie alese Drăgaice, iar una dintre ele se îmbracă în mireasă, având puteri magice deosebite. După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani pentru a se curăța de forțele luminoase cu care a fost impregnată.

Ziua Iei

Pe lângă sărbătorile religioase și tradiționale, 24 iunie este și Ziua Iei, celebrarea cămășii tradiționale românești. Ia, piesa de bază a costumului popular, însoțește românii din copilărie până la moarte, fiind purtată la diverse evenimente și munci. Colecția Muzeului Țăranului Român include aproximativ 4.500 de cămăși, fiecare având un rol specific în viața țăranului român: cămașa de duminică, cea de sărbători, de nuntă, de botez, de înmormântare, și multe altele.

Ia de Drăgaică, legată de străvechiul rit agrar al Sânzienelor, este considerată cea mai frumoasă cămașă de zestre a celei mai mândre și harnice fete, aleasă Drăgaică.

Astfel, ziua de 24 iunie reprezintă o îmbinare armonioasă a tradițiilor religioase și populare, oferind o ocazie specială de a reflecta asupra bogăției culturale a României și de a celebra identitatea națională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News