Când lui Koray Camgöz i s-a acordat o săptămână de lucru de patru zile, beneficiile păreau numeroase, iar înțelegerea a determinat compania de PR la care lucra să se adapteze. Acesta a fost încă capabil să-și respecte termenele limită și să rămână la zi cu listele de activități, bucurându-se în același timp de o zi liberă suplimentară în fiecare săptămână.

Cel mai important, pentru proaspătul tată, a putut să petreacă mai mult timp cu băiețelul său. Ziua lui liberă se alterna între marți și miercuri. Într-un mediu mereu activ, trebuia să fie gata să răspundă urgențelor în ziua lui liberă și, de asemenea, trebuia să lucreze mai multe ore în zilele sale de lucru pentru a compensa.

”A șters granițele dintre casă și serviciu. Într-o duminică seara, treceam prin volumul de muncă pentru săptămâna următoare și îmi alocam timpul cât mai bine posibil”, spune Camgöz. Tot acesta spune că orice compromis a meritat.

”Am fost recunoscător că am putut să petrec timp cu fiul meu, pe care altfel nu aș fi putut să îl am. A ușurat și presiunile financiare: doar acea zi suplimentară acasă însemna că puteam economisi 400 de lire sterline pe lună din îngrijirea privată a copilului”, a adăugat Camgöz. 

Modelul săptămânii de cinci zile încă primează

Cu toate acestea, unii membri seniori ai echipei care preferă un program convențional au fost mai puțin mulțumiți de modelul său de lucru, scrie BBC. 

”Am simțit că merge bine, dar acest sentiment nu a fost în acord cu managerul meu de linie. Din punct de vedere profesional, ei mă vedeau mai puțin, așa că au crezut că primesc mai puțin de la mine”, spune Camgöz.

În lipsa unui feedback clar, a ajuns să nu fie sigur de cum performa exact. Șase luni mai târziu, când i s-a oferit o promovare, a fost pusă o condiție: trebuia să revină la un program de cinci zile.

Deoarece pandemia a adus schimbări fără precedent în lumea muncii, au existat discuții considerabile în jurul săptămânii de lucru de patru zile. Prezentat ca un panaceu pentru burnout și stresul de la locul de muncă, întreprinderile și chiar guvernele au experimentat ideea; rezultatele preliminare sugerează că beneficiile potențiale includ un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată și o bunăstare îmbunătățită – fără costuri pentru productivitatea angajaților.

Săptămâna de lucru, o dezbatere istorică

Dezbaterile legate de durata săptămânii de lucru nu sunt ceva nou. În 1926, Ford Motors Company a standardizat modelul săptămânii de luni până vineri, având în vedere că în prealabil, practica comună era săptămâna de lucru de șase zile, când numai duminica liberă.

„Teoria lui Henry Ford a fost că lucrând cinci zile, cu același salariu, ar crește productivitatea lucrătorilor, în sensul că oamenii ar depune mai mult efort în săptămâna de lucru mai scurtă”, spune Jim Harter, om de știință pentru managementul locului de muncă și bunăstare la o companie de analiză din SUA

Teoria s-a dovedit în mare măsură corectă: în deceniile de după, săptămâna de lucru de cinci zile a devenit o practică obișnuită.

Cu toate acestea, pandemia a provocat o schimbare pentru unii lideri: a existat o creștere uriașă a numărului anunțuri pentru locuri de muncă cu patru zile pe săptămână.

”Modificările recente ale domeniului muncii au accelerat mișcarea către săptămâna de patru zile. Pandemia a arătat clar că putem schimba modul în care lucrăm foarte dramatic; Marea Demisie a determinat companiile să caute noi instrumente de recrutare și retenție”, spune Alex Soojung-Kim Pang, din California, director de program la organizația non-profit 4 Day Week Global, care pledează pentru o săptămână de lucru mai scurtă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News