Tabletă
Desktop
Data publicării:
Șansă pentru agricultorii români. Un milion de tone de îngrășământ natural așteaptă să fie folosite
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Un milion de tone de sedimente pot fi folosite ca îngrășământ natural de agricultorii din România.
Lucian Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, a vorbit despre șansa pe care Lacul Brateș o oferă agricultorilor din zona Galațiului:
„Noi am propus Ministerului Agriculturii ca Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați să preia tot complexul Lacului Brateș, adică 2.200 de hectare, ca să ne ocupăm din multe puncte de vedere, dezvoltare durabilă, dezvoltare turistică, ecologică, monitorizare, șamd. Am vrea să-l preluăm, am făcut demersurile, dar este și foarte dificil, pentru că el este colmatat într-o proporție foarte mare, din cauza faptului că nu s-a mai lucrat pe el demult“, a spus Lucian Georgescu.
„Dar nu s-ar putea și face renaturări? Iată, ungurii cu Balatonul câștigă mult mai mult decât dacă acolo ar fi niște loturi de pământ agricol. Vine un turist, trage o dată cu cardul și a acoperit toată producția de pe două hectare“, a spus Val Vâlcu.
„Sunt condiții pentru utilizarea acestei suprafețe enorme de 2.200 de hectare, dar trebuie făcute niște lucrări importante. Numai decolmatarea înseamnă mutarea a un milion de tone de sedimente. Dar e o chestiune fezabilă.“, a adăugat Lucian Georgescu.
„Tonele alea de sedimente nu sunt un îngrășământ bun?“, a întrebat Val Vâlcu.
„Asta e ideea, pentru că regiunea noastră are o suprafață destul de importantă de soluri sărăturate, foarte slab productive, iar o combinație cu sedimentele ar fi fezabiă, dar sunt și alte surse. Avem, de exemplu, zeci de mii de tone de nămoluri rezultate din apele de epurare care, din cauza faptului că nu mai există industrie în intravilan, compoziția în poluanți a scăzut enorm (...)“, a spus Lucian Georgescu.
„Dar aici nu vă bateți iară cu vreo opreliște, în ideea că fermierii au loturile fragmentate. Nămolul ăsta o fi proprietate publică?“, a întrebat Val Vâlcu.
„Nămolul în sine este pe un spațiu public și e proprietate publică. Avem deja două contracte imense cu proprietari de terenuri care ar putea să preia imediat acest sediment, numai să putem să-l luăm de acolo“, a conchis Lucian Georgescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
agricultura
agricultura baragan
galati
ingrasamant natural
lacul brates
lucian georgescu
namol ingrasamant
universitatea dunarea de jos din galati
