Salariile din zona euro vor avea nevoie de ani de zile pentru a se ajusta la schimbarea condiţiilor economice, astfel încât ar putea exercita presiuni asupra inflaţiei mult timp după dispariţia şocurilor provocate de energie şi pandemie, a afirmat vineri economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane.

"Natura decalată a stabilirii salariilor face ca ajustarea salariilor nominale la creşterea cumulativă a costului vieţii să se desfăşoare timp de câţiva ani", a explicat Lane, într-o postare pe blog. "Aceasta înseamnă că, chiar după ce vor dispărea şocurile provocate de energie şi pandemie, majorarea salariilor va fi principalul motor de creştere a preţurilor în următorii ani", susţine economistul şef al BCE, potrivit Agerpres.

Autorităţile au analizat cu atenţie în acest an evoluţia salariilor, din cauza temerilor că firmele ar putea fi forţate să majoreze compensaţiile, pentru a atenua efectele inflaţiei ridicate, declanşând o spirală salarii-preţuri greu de înfrânt, care ar putea forţa BCE să menţină mult timp ratele ridicate ale dobânzilor.

De asemenea, Lane a avertizat asupra interpretării excesive a datelor privind inflaţia de bază, care ar putea fi denaturate de şocul economic neobişnuit, provocat de energie şi de pandemie.

Într-un raport publicat recent de Fondul Monetar Internaţional (FMI), se arată că spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric, iar recentele majorări de dobânzi de către băncile centrale vor ajuta probabil ca aşteptările inflaţioniste ridicate să nu se agraveze.

Dinamicile creşterilor de salarii şi preţuri în 2020 şi 2021 au fost determinate de şocurile "neobişnuit de ridicate" provocate de pandemia de COVID-19, spre deosebire de episoadele din trecut, provocate de evoluţiile economice mai convenţionale, se arată în raport. 

Salariul minim în România a fost majorat

Reamintim că Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei - din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor sa crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023. ”Am considerat necesar să ne consultăm pe acest subiect cu partenerii sociali, pentru ca în funcție de propunerile lor și de perspectivele bugetare pentru anul viitor să venim cu o soluție realistă pentru contextul actual”, este declaraţia premierului Nicolae Ciucă.

Deciziile luate în cadrul coaliției de guvernare:

- Persoanele active - salariații cu salariu minim – vor beneficia de creșterea salariului minim la 3.000 lei (din care 200 de lei scutiți de taxe);

- Va crește salariul minim în domeniul construcțiilor la 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente și în prezent, pentru a continua să încurajăm acest sector să se dezvolte;

- Majorarea pensiilor se va face diferențiat, ajutându-i în special pe cei cu venituri mai mici. Astfel, începând cu 1 ianuarie:

- Toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5%, iar punctul de pensie va ajunge la valoarea de 1.784 de lei;

- Va fi acordat în continuare un sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei astfel: 1000 de lei până în 1.500 de lei, 800 de lei până în 2.000 de lei și 600 de lei până în 3.000 de lei. Această sumă va fi împărțit în două tranșe pe parcursul anului 2023.

- Guvernul va veni cu un sprijin de 1.400 de lei împărțit în 2 tranșe semestriale pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani și care au pensii mai mici de 2.000 de lei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News