Profesorul Dan Voiculescu continuă seria de cărţi în care exprimă idei referitoare la viitor. Cartea „ Doctrina secolului XXII. Ce va urma după capitalism?" de la Editura RAO apărută anul acesta este o dezvoltare a abordărilor sale doctrinare deja consacrate. Cineva care analizează doctrinele existente şi încearcă să proiecteze una compatibilă cu realităţile din ziua de astăzi sigur se gândeşte la viitor. Din această carte deducem că Dan Voiculescu îşi doreşte ca viitorul să fie modelat pe baza unor doctrine care şă ţină cont „adevărul" epocii actuale. Deşi trimiterile formale sunt către doctrine politice centrul atenţiei este cel economic. Putem vorbi astfel de o carte în care doctrina politică este privită ca o sinteză în care nucleul dur îl reprezintă economia.

Faţă de studiile anterioare Dan Voiculescu aduce acum o metodă diferită de prezentare, cea a dialogului cu un reputat specialist în domeniu, profesorul Adrian Paul Iliescu. Putem spune că spiritul de dascăl al lui Dan Voiculescu nu a dispărut. Prin această metodă este evident că doreşte ca numărul celor care vor înţelege conţinutul să crească foarte mult. Practic este vorba de trecerea de la prezentarea pur ştiinţifică la prezentarea „ didactică".

Deşi domeniul doctrinelor economice, cu atât mai mult al celor politice, este cu predilecţie unul teoretic, cartea „ Doctrina secolului XXII. Ce va urma după capitalism?" are elemente care o duc foarte mult către pragmatism sau ştiinţe aplicative. În formularea argumentelor găsim trimiteri la cunoştinţe obţinute prin utilizarea sistemele informaţionale, în principal cel economic. Aşa cum am mai spus, arta de a valorifica adecvat sistemele informaţionale este specifică fie celor dedicaţi ştiinţelor aplicative, fie celor care au parcurs un drum al cunoaşterii practice în „economia reală". Dan Voiculescu dovedeşte că deţină acestă abilitate de a pune în discuţie realităţi validate prin sistemele informaţionale, astfel încât analiza doctrinară să pornească de la o bază realistă de date şi fapte concrete.

Pornind de la realităţile din ziua de astăzi, Dan Voiculescu face o critică a doctrinelor existente în spiritul managementului proiectelor, respectiv pe baza diferenţei semnificative dintre „ starea de fapt de astăzi" şi premisele ( ipotezele) pe baza cărora acestea au fost concepute. „ Modelele economico-sociale au rădăcini în anumite epoci şi realităţi istorice. Atât socialismul cât şi liberalismul îşi au originea în secolul XIX. Deşi au înregistrat schimbări şi reformări, rămân totuşi ancorate în structuri din alte vremuri, lucrează cu premise de acum complet învechite" (pagina 73). În mileniul III au apărut provocări noi la care doctrinele viitorului trebuie să răspundă. Răspunsul trebuie să fie bazate pe experienţa recentă, pe fapte şi date reale, relevante pentru o soluţie viabilă.

Ca liberal m-am bucurat să văd în cartea profesorului Dan Voiculescu o mare atenţie acordată analizei doctrinei liberale. Probabil au fost argumente pentru ca doctrinei liberale să-i fie alocate 150 de pagini în 3 capitole. Ştiu din relatările seniorului Radu Câmpeanu că Dan Voiculescu era un foarte bun cunoscător al doctrinei liberale încă din anii 1990-1992. În acelaşi timp numărul mare de pagini în care analizează doctrina liberală arată că aceasta este şi în viziunea lui Dan Voiculescu cea mai importantă în acest moment. Pe lângă aspectul cantitativ al referinţelor la doctrina liberală m-am mai bucurat de multe aspecte de metodologie a cercetării care aduc aminte de raţionamentele bazate pe iniţiativă, antreprenoriat, libertate economică.

Când face trimiteri la crizele sociale fără precedent, Dan Voiculescu se referă la oameni care au capacitate, competenţă, şi iniţiativă. Este vorba de „ contexte economice defavorabile acţiunii eficiente a grupurilor în cauză". Reglementările aberante ( situaţia din România ultimilor ani oferind o bază solidă de documentare- observaţie personală.) au „efecte paralizante pentru clasa de mijloc sau pentru alte categorii de oameni activi" ( pagina 9- sublinierea îmi aparţine). Vedem astfel că centrul atenţiei cade pe acele categorii sociale care pot asigura extinderea bazei de producţie şi de prestări de servicii şi pe crearea posibilităţilor ca potenţialul respectiv să fie pus în circuitul economic. Nu întâlnim abordarea de tip „ redistribuire pentru egalizare" specifică doctrinelor socialiste.

În cartea „Doctrina secolului XXII. Ce va urma după capitalism?"găsim observaţii deja consacrate asupra doctrinei liberale susţinute cu elemente noi, cum ar fi dezecilibrul persistent şi dereglementarea, dar şi unele stări de fapt care nu au mai fost abordate în acel mod. Mă refer mai întâi la implicaţiile transferului locurilor de muncă spre zone îndepărtate, ceea ce erodează baza productivă naţională şi raporturile capital-muncă (pagina 10). Un aspect de noutate pentru cercetarea economică şi socială este valorificarea de către Dan Voiculescu a unor date recente privind mobilitatea socială de natură să îngrijoreze. Mobilitatea verticală ( prin care oamenii din straturile mai modeste ale societăţii acced, prin educaţie sau antreprenoriat, la un statut social mai bun) a încetinit în ţările dezvoltate (pagina 271). Aici chiar este un loc de reflexie, atât pentru doctrină cât şi pentru factorul decident.

Sigur voi prezenta şi pe alte canale de informare consideraţii despre cartea profesorului Dan Voiculescu. O recomand cu multă căldură.

Cartea a fost lansată la standul Asociaţiei Scriitorilor de Cărţi de Specialitate. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News