Tabletă
Desktop
Data publicării:
Rusia, nouă fază a războiului. Dungaciu: Asemenea operaţiuni sunt foarte complicate
(2) RRA: Intervenţia profesorului universitar Dan Dungaciu, despre situaţia din Ucraina (1)
Secretarul general al ONU merge joi în Ucraina, unde participă la o întâlnire cu preşedinţii ucrainean şi turc pentru a discuta mai ales exportul de cereale. Ce aşteptări putem avea de la aceste discuţii? Ar putea încerca o mediere?
Despre acest subiect a vorbit profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.
„Medierea este încercată de preşedintele Erdogan, în primul rând, o mediere care în acest moment este mai degrabă favorabilă sau nu mai degrabă, chiar mai mult, favorabilă Federaţiei Ruse. Altminteri spus, dacă discutăm soluţionarea prin negocierea conflictului, a războiului din Ucraina, în acest moment orice asemenea iniţiativă favorizează, în primul rând, Federaţia Rusă, pentru că Federaţia Rusă este încă pe teren. Atât timp cât trupele ruse sunt pe teren, orice presiune de negociere înseamnă un avantaj pentru Federaţia Rusă şi un dezavantaj, chiar o înfrângere pentru Ucraina, pentru că nu există soluţie politică sau substitut politic la înfrâgerea militară pentru Ucraina. Deci, dacă vorbim în termenii aceştia, sigur că pentru Kiev nu e neapărat un avantaj. Pe chestiuni punctuale, cum ar fi speţa centralei nucleare, sau transportul sau exportul de grâne sigur că se pot încerca soluţii şi soluţionări, dar sunt episoade prea mici pentru a schimba tabloul general, adică sunt... Poate nu o picătură într-un pahar cu apă, dar sunt elemente care nu pot schimba decisiv sau radical tabloul general al situaţie care, din nefericire, se joacă pe teren, adică pe câmpul de bătălie şi nu neapărat pe aceste fiecare elemente luate în parte sau luate separat”, a zis Dan Dungaciu.
Putem decripta un pic din discursul preşedintelui rus Vladimir Putin care a declarat azi că ţările occidentale încearcă să extindă un sistem asemănător NATO în regiunea Asia-Pacific şi a vorbit că situaţia din Ucraina demonstrează că Statele Unite caută să prelungească acest conflict?
„Este cel puţin cinic, ca să nu spun altfel, ca preşedintele Federaţiei Ruse să vorbească despre inferenţa sau interferenţa altor state, în special Statele Unite ale Americii, în treburile altor ţări, în momentul în care tu te afli cu trupele tale pe teritoriul altui stat. Dar, dincolo de acest cinism care este foarte rusesc, până la urmă, problema de bază, problema majoră, mesajul pe care preşedintele Putin l-a transmis este interesul pentru Asia, pentru zona asiatică, sugerând că pe viitor dacă Federaţia Rusă este decuplată de spaţiul european, de spaţiul euro-atlantic, în general, cum se pare că merg lucrurile, altminteri spus se pare că am atins punctul de /.../, adică de imposibilitatea întoarcerii la situaţia de dinainte de război, deci dacă lucrurile merg aşa, atunci ne putem aştepta ca logica care va să vină este una de coaliţie, coalizare între China şi Federaţia Rusă, e un pic mult spus "coalizare" pentru că partenrul... Rusia va fi un partener mai degrabă minor în această relaţie, dar este vorba de China şi Federaţia Rusă versus spaţiul occidental, europenii şi americanii. Deci probabil că Vladimir Putin la acea perspectivă s-a referit, asumâdu-şi până la urmă că ruperea Rusiei de către Occident, care pare să se întâmple sub ochii noştri, ireversibil, va duce la o reamenajare a ordinii globale în această partitură, spaţiul occidental versus spaţiul asiatic plus Federaţia Rusă, adică o zonă care va coopera, că vrea, că nu vrea, că îi place, că nu îi place, în perspectiva unui tip de relaţionare cu Occidentul. Să vedem de ce manieră va fi acest tip de relaţionare”, a mai zis profesorul, conform Rador.
Foarte mult Rusia a vorbit astăzi de nişte acte de sabotaj. N-a fost vorba până acum de aşa ceva. Sunt puncte de vedere potrivit cărora am intra într-o nouă fază a războiului, cea a insurgenţei.
„Da, ce se întâmplă acum pe teren, episoadele acestea punctuale, sigur că este semnificativ şi poate sugera o schimbare majoră de abordare, dar încă nu au schimbat datele reale ale problemei, pentru că, indiferent de intensitatea, cel puţin până în momentul ăsta, a acestor episoade problema fundamentală este că Federaţia Rusă trebuie scoasă de-acolo. Armata Federaţiei Ruse poate fi scoasă de pe teren numai în urma unei acţiuni care se face, într-un fel sau altul, dar obligatoriu şi cu infanteria. Deci e vorba de scoaterea trupelor ruse de pe teren, adică operaţiuni care sunt costisitoare din toate punctele de vedere, inclusiv al vieţilor soldaţilor ucraineni. Deci asemenea operaţiuni sunt foarte complicate, nu există substitut pentru ele, indiferent câte bombardamente se vor face, indiferent de intensitatea acestor acţiuni pe care le-aţi menţionat dumneavoastră, este obligatoriu ca bătălia de pe teren să implice, sigur, trupe de infanterie, ceea ce complică foarte mult lucrurile, pentru că trupele ucrainiene în acest moment sunt în atac, nu în defectivă, asta sugerează manualele militare - presupun o prezenţă de 3 la 1 capacitate militară sau prezenţă umană, plus alte, mă rog, dispozitive de protecţie ale trupelor de infanterie. Prin urmare, o asemenea operaţiune, dacă e să se petreacă, adică aşa-numita contraofensivă, despre care s-a tot vorbit, trebuie pregătită cu foarte multă atenţie din partea Ucrainei, pentru că dacă e s-o porneşti şi să eşuezi mai bine o amâni sau nu porneşte. Ucraina se află în această dilemă. Există un impuls politic pentru că această contraofensivă să se petreacă, pentru a transmite semnalul din Occident că rezistenţa merită să fie făcută, pentru că Ucraina poate câştiga pe teren, dar, din altă perspectivă, este un impuls militar foarte clar ca această operaţiune să nu se întâmple decât atunci când trupele Ucrainei sunt pregătite. Tensiunea aceasta între politic şi militar probabil că este reglată la Kiev şi preşedintele Zelenski în acest moment trebuie să decidă cu foarte multă dificultate unde va cădea accentul. E o tensiune de fiecare dată între politic şi militar, mai ales în aceste momente sau în momente de acest tip. Urmează să vedem care vor fi consecinţele, dar, repet, decizia militară cred că ar trebui să prevaleze, nu decizia politică, pentru că riscurile unei contraofensive grăbite sunt pentru Ucraina devastatoare”, a mai zis profesorul la Radio România Actualități.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
