Rusia se apropie de incapacitate de plată, vestea fiind destul de proastă pentru investitori. 

Rusia se îndreaptă spre incapacitate de plată, adică spre default, spun mulţi analişti. Morgan Stanley, bancă americană, a dat şi o dată exactă pentru începutul calvarului rusesc pe pieţele financiare: 15 aprilie, scrie Mediafax. 

Defaultul înseamnă că guvernul de la Moscova nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele internaţionale, iar investitorii nu-şi vor mai primi banii.

O mare recesiune rusă nu este nici ea departe. Însă din 2014 încoace, de când Rusia a atacat prima dată Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a luat măsuri sub chiar nasul Ocidentului şi investitorilor pentru a-şi transforma ţara într-un sistem închis, cu finanţele dependente de depen­denţe induse ţărilor din Vest sau ancorate de acorduri cu adversari ai Occidentului cum ar fi China. Iar ruşii sunt trecuţi prin crize multiple şi prin seturile anterioare de sancţiuni. În Rusia profund rurală sancţiunile nu pot ajunge pentru simplul motiv că acolo nu există PIB, ci doar per capita.

Prețul nichelului s-a dublat

Până la defaultul Rusiei, un furnizor global de materii prime, de la gaze naturale şi petrol la metale industriale şi oţel, piaţa materiilor prime explodează în haos. Investitorii s-au lăsat luaţi prin surprindere, ca şi guvernele, de războiul din Ucraina şi sunt în derută. Ieri, pe Bursa de mărfuri de la Londra, tranzacţiile cu nichel au fost suspendate pentru că în doar câteva ore preţurile acestui metal s-au dublat, trecând pentru prima dată în istorie de 100.000 de dolari tona. Cotaţiile au sărit atât de sus pentru că au crescut temerile că războiul şi sancţiunile aplicate Rusiei vor întrerupe fluxurile care alimentează pieţele globale, după cum scrie Reuters.

Din cauza riscurilor în creştere ca exporturile ruseşti către Occident să fie întrerupte urcă continuu şi preţurile petrolului şi gazelor naturale. Statele UE sunt dependente de energia cumpărată din Rusia şi şi-au adâncit dependenţa în ultimii zece ani, deşi au fost avertizate că această stare de vulnerabilitate va fi exploatată de Rusia. Acum Moscova ameninţă că închide robinetul de gaze, iar guvernele europene se chinuie să caute alternative la combustibilul rusesc. Este greu de crezut că se pot lipsi de el în viitorul apropiat.

Pe primul front al războiului economic dintre Occident şi Rusia sunt ţările est-europene, cele mai apropiate de conflictul fizic şi cele mai expuse la perturbările provocate de acesta. Ieri, forintul Ungariei a stabilit un nou record în cursa nebună de depreciere care a prins viteză după ce Rusia a invadat Ucraina. Se depreciază şi zlotul polonez, dar forintul este cea mai asediată dintre monedele est-europene. Dar o monedă slabă înseamnă energie pentru inflaţie, iar statele est-europene s-au lovit şi până acum de unele dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE.

Dobânzi tot mai mari

Pentru băncile centrale din regiune, direcţia de mers nu poate fi decât una: tot mai sus cu dobânzile, adică cu scumpirea creditării. Aşa a făcut ieri banca centrală a Poloniei pentru că, după cum a observat presa poloneză, intervenţiile de până acum ale instituţiei pentru stabilizarea zlotului nu au funcţionat.

În Ungaria, ministrul de finanţe Mihaly Varga n-a ezitat să dea vina pe sancţiunile aplicate Rusiei de Bruxelles pentru slăbiciunea foritului. Guvernul maghiar al lui Viktor Orban este pe poziţii adverse cu Bruxellesul „ a se înţelege Comisia Europeană.

Până la invazia rusă din Ucraina, lui Orban i-a plăcut să se poze cu Putin, iar locotenenţii săi, decoraţi de Kremlin, au cerut după episodul Crimeea retragerea sancţiunilor contra Rusiei. Varga a mai spus şi că sancţiunile au provocat pagube economiei ungare. Iar extinderea acestora asupra sectorului energetic reprezintă cel mai mare pericol pentru forint şi pentru poporul ungar, a explicat el. Gazele şi serviciile publice ieftine sunt motorul central al campaniei electorale duse de partidul de guvernământ al lui Orban pentru câştigarea alegerilor din aprilie. Aceste declaraţii au aspecte electorale, dar arată cât sunt dispuse unele guverne să sacrifice, dacă sacrifică ceva, pentru descurajarea Rusiei lui Putin.

Dependența de energia rusească, o temă de casă pentru CE și SUA

CE şi SUA caută soluţii pentru reducerea dependenţei Europei de gazele şi petrolul rusesc sau pentru găsirea altor surse de energie. Dar până şi Germania a dat de înţeles că nu poate trăi fără gazele Rusiei, de care nimeni n-a forţat-o să devină dependentă. În Polonia, singura ţară care a căutat serios să se îndepărteze de Rusia, economiştii avertizează că unele proiecte de construcţii ar putea fi suspendate deoarece regiunea s-ar putea confrunta cu o penurie de oţel.

Preţurile multor materiale de construcţii au sărit în aer, dar după izbucnirea războiului cea mai mare problemă a sectorului a devenit accesul limitat la oţel. „Într-o săptămână, totul s-a prăbuşit. Oţelăriile din Polonia şi Europa au încetat să mai primească comenzi. Livrările programate au fost oprite. N-a mai rămas oţel decât cât au distribuitorii pe stoc“, a explicat Iwona Dybal, preşedintele Uniunii distribuitorilor de oţel din Polonia, pentru ziarul Dziennik Gazeta Prawna. Oţelăriile nu mai acceptă comenzi pentru că nu mai primesc materii prime, adică produse semi-finite, pe care le importau din Ucraina şi Rusia. Dybal se aşteaptă ca în următoarele săptămâni preţul oţelului să crească cu 30-50% şi ca războiul din Ucraina să producă pe piaţa materiilor prime un şoc mai mare decât cel provocat de pandemia de Covid.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News