Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Rusia ameninţă Occidentul cu un conflict militar direct pe motivul atacurilor cibernetice
Rusia ameninţă Occidentul cu un conflict militar direct pe motivul atacurilor cibernetice / Foto Agerpres
Administraţia Vladimir Putin a avertizat, joi după-amiază, Occidentul că există riscul unor confruntări militare directe din cauza atacurilor cibernetice lansate asupra Rusiei, pe care le-a atribuit în principal Statelor Unite şi Ucrainei.
Ministerul de Externe de la Moscova acuză că infrastructura esenţială a Rusiei şi instituţiile sunt vizate frecvent de atacuri cibernetice, pe care le atribuie Statelor Unite şi Ucrainei. Duminică, site-ul Ministerului rus al Locuinţelor a fost vizat de un atac cibernetic care a avut ca rezultat apariţia mesajului în limba ucraineană "Glorie Ucrainei".
"Să fiţi siguri că Rusia nu va lăsa fără ripostă aceste acţiuni agresive"
"Să fiţi siguri că Rusia nu va lăsa fără ripostă aceste acţiuni agresive. Toate acţiunile noastre vor fi moderate, punctuale, în conformitate cu legislaţia noastră şi cu dreptul internaţional", a reacţionat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit agenţiei Reuters, acuzând Washingtonul că "reduce deliberat nivelul de utilizare a instrumentelor cibernetice în scop ofensiv".
"Militarizarea spaţiului informatic de către Occident şi tentativele de a-l transforma într-o zonă de confruntare interstatală au generat creşterea semnificativă a ameninţării unor confruntări militare directe , cu efecte imprevizibile", atrage atenţia Ministerul de Externe de la Moscova, scrie Mediafax.
Citește și - Putin spune că Rusia nu va opri sondele de petrol şi nu crede că Occidentul se poate lipsi complet de energia rusească
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că societăţile petroliere ruseşti nu-şi vor opri sondele de petrol, în pofida sancţiunilor impuse de statele occidentale şi a eforturilor acestora de a-şi diminua dependenţa faţă de materiile prime energetice importate din Rusia, relatează Reuters.
Statele Unite au introdus în martie un embargo petrolier împotriva Rusiei, la numai câteva zile după ce aceasta a atacat Ucraina, iar Uniunea Europeană a decis luna trecută să renunţe în termen de şase luni la circa 90% din importurile sale de petrol din Rusia şi în termen de opt luni la cele de produse rafinate.
Cu toate acestea, Putin a apreciat joi că pe parcursul următorilor câţiva ani Occidentul nu va putea să sisteze complet importurile energetice din Rusia.
Nimeni nu va turna ciment peste sonde
În ce priveşte refuzul resurselor noastre de energie, este improbabil în următorii câţiva ani, deşi nu este clar ce se va întâmpla în aceşti câţiva ani. De aceea, nimeni nu va turna ciment peste sonde, a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni cu tineri întreprinzători.
Producţia de petrol a Rusiei a scăzut cu circa 9% în aprilie, dar este de atunci în creştere constantă în pofida sancţiunilor occidentale, întrucât Rusia şi-a redirecţionat exporturile de petrol către Asia, în special către China şi India. Mai mult, după cum a remarcat joi şi reprezentantul american pentru securitate energetică Amos Hochstein, Rusia ar putea obţine acum mai multe venituri din exporturile de combustibili fosili decât obţinea înainte să lanseze agresiunea contra Ucrainei, întrucât creşterea preţului acestor materii prime compensează valoric scăderea vânzărilor determinată de sancţiuni. Aceeaşi constatare a făcut-o şi Putin.
Încasările companiilor (ruseşti) cresc. Toată lumea vede asta, toată lumea îşi dă seama, a remarcat el.
Citește și - Şeful NATO salută decizia Germaniei de a trimite trupe
suplimentare în Lituania
Decizia Germaniei de a trimite mai multe sute de militari suplimentari în Lituania pentru a o proteja împotriva unui posibil atac al Rusiei a fost salutată joi de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează DPA.
Şeful NATO a spus că ţara 'conduce prin exemplu' după o întâlnire virtuală de joi cu cancelarul german Olaf Scholz, care a fost mutată în mediul online după ce Stoltenberg a fost diagnosticat cu zona zoster. Scholz a anunţat desfăşurarea planificată de trupe marţi, într-o vizită la Vilnius. Germania conduce deja un grup de luptă multinaţional NATO în ţară.
Din 2017, grupul de luptă multinaţional de 1.600 de soldaţi în prezent este staţionat în Lituania, având în rândurile sale peste 1.000 de membri ai Bundeswehr-ului. Dimensiunea grupului de luptă a crescut de la 1.200 de soldaţi în cursul crizei din Ucraina. Forţa NATO urmează acum să fie extinsă.
Conform informaţiilor de la surse guvernamentale germane, un total de 3.000 de soldaţi germani vor fi parte din ea. Dintre aceştia, aproximativ 1.500 vor fi staţionaţi în Lituania, inclusiv comanda brigăzii. Ceilalţi 1.500 vor avea baza în Germania. NATO intenţionează să ia o decizie finală cu privire la creşterea numărului trupelor sale în întreaga regiune baltică la summitul său de la Madrid la finalul lunii iunie.
Elogiul lui Stoltenberg a avut loc în contextul în care guvernul lui Scholz este criticat de Ucraina în legătură cu viteza livrărilor de armament greu pe fondul invaziei ruse. Oficialul de top NATO a lăudat de asemenea decizia Germaniei de modificare a Constituţiei săptămâna trecută pentru a deschide calea unei investiţii masive de 100 miliarde de euro (107 miliarde de dolari) în forţele armate. Modificarea constituţională este necesară pentru finanţarea uriaşei investiţii pentru armată prin împrumuturi. Constituţia germană limitează în mod normal cuantumul unei noi datorii pe care şi-o poate asuma un guvern, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
