Legea care ar trebui să-i sancționeze pe cei care creează sau chiar distribuie conținut de tip deep fake este temporar blocată în Parlament. Cât de „corectă” este reglementarea distribuirii de conținut generat de AI.

România, ca și multe alte state, este vulnerabilă în fața unui fenomen care nu este recent, dar care a prins o mare amploare având în vedere anul electoral 2024 pentru majoritatea țărilor democratice și nu numai.

Încă de la finalul anului trecut, Parlamentul României a expus problema de față, sugerând o lege care ar penaliza creatorii de conținut, dar și distribuitorii acestui tip de conținut deep fake, dacă nu este specificat în materialul respectiv că „nu este real”. Majoritatea conținuturilor de tip deep fake sunt generate de AI, iar numărul acestora poate fi de milioane de video-uri care ar putea avea rolul dezorientării opiniei publice.

Totuși, în România au fost întâlnite cazuri de deep fake în care diferite persoane publice sau chiar politicieni-cheie sunt prezentați în ipostaze pe care publicul le consideră amuzante. Este un fapt știut că în România pamfletul politic este una dintre principalele „atracții” de amuzament în rândul românilor.

Pentru că mii de persoane ar putea fi amendate dacă legea va fi adoptată (în prezent ea fiind blocată în Parlament), l-am contactat pe sociologul Dan Petre pentru a lămuri aspecte importante în privința fenomenului.

„Ineficiența” unei legi privind deep fake-ul

„Din punctul meu de vedere, cred că este o măsură - una dintre puținele de acest fel - care pot fi adoptate de către state, dar vorbim despre un fenomen care este extrem de greu de controlat. Eu cred că nu vom reuși să-l „controlăm” pentru că tehnologia are mereu un avantaj în raport cu reglementarea ei. Odată cu această explozie a AI și a aplicațiilor cu care poți crea conținut video, audio și text, reglementarea va fi cu cel puțin două etape în urma realității de pe teren.

Probabil va funcționa doar în cazul acelor situații de tip „high profile cases” și cel mai probabil post-factum, nu înainte. Adică, dacă un antreprenor de conținut video realizează un astfel de conținut - și care are un impact mare și va duce la o situație neplăcută, dureroasă - probabil va fi sancționat post-factum. Legea nu va preveni sau anticipa fenomenul.”, ne-a spus Dan Petre.

Cea mai bună armă împotriva deep fake este educația

Vor fi suficiente resurse pentru a identifica aceste materiale de tip deep fake?

„De asta cred că e o luptă deja pierdută. Nu poți reglementa la acest nivel și probabil vom trece printr-o perioadă destul de lungă în care oamenii vor învăța din cazurile care vor fi mediatizate. Vor exista niște exemple accentuate cu pedepse care ies în evidență, iar în acest fel, ușor-ușor, se va face o „educație”. Dar repet, e foarte dificil să se întâmple lucrurile acestea și cred că va exista o perioadă în care fenomenul va fi necontrolat timp de 5, 10, 15 ani. E un volum foarte mare de informații.

Sunt sigur că foarte mulți vor face acest lucru în glumă ca să se distreze sau pentru a experimenta, ca să vadă cât de departe poate merge aplicația respectivă. Cumva, se va merge pe direcția unui conținut „interesant”, iar pentru unii dintre ei, acest a fi „interesant” va fi localizat în pamfletele politice. Este greu să anticipezi care sunt consecințele pe care le va determina conținutul pe care tu l-ai generat.”, a mai precizat sociologul Dan Petre.

Este exagerat faptul că vor fi sancționați și cei care distribuie, nu doar cei care creează?

„Din punctul meu de vedere da, dar nu au ce face și aici mă refer la lege. Legea, cumva, trebuie să controleze toate etapele, pe tot lanțul acesta. Nu este fair, în opinia mea, să se întâmple lucrurile acestea, dar nu au ce face și într-adevăr, controlul s-ar putea produce cu adevărat prin educație, dar ea necesită timp, familiarizare cu procesul, iar ea nu ar trebui să înceapă cu bățul, ci cu morcovul. Părerea mea e că trebuie să le ai pe ambele, în sensul de recompense și pedepse. Ar trebui să începem cu educarea și recompensele mai degrabă.

Mie mi se pare că a folosi aceste aplicații ține de skill-uri digitale, că oamenii vor fi foarte tentați să le folosească, ele vor face parte din viața noastră de acum înainte. A le interzice înseamnă a reduce și acest antreprenoriat de tip conținut.

Eu aș mai aștepta cu legea aceasta până la începutul lui 2025. Momentul adevărului va fi la alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie anul curent. La acestea se manifestă de regulă cele mai mari inovații în materie de comunicare (mesaje, canale media, tehnologii, strategii etc.), deoarece aici sunt cele mai mari mize de pe planetă. Vom vedea atunci sub ce forme se vor manifestă deep fake-urile, ce măsuri vor adopta legiuitorii de acolo, cum va reacționa societatea etc. și vom putea porni de la experiența lor. Ca să nu inovăm fără să avem o imagine reală despre fenomenul în cauză”, a mai precizat Dan Petre, pentru DC News.

Când ar trebui făcută educația privind deep fake-ul?

„Probabil după clasa a 4-a pentru că ei încep să genereze conținut din clasa a 3-a, a 4-a, dar hai să zicem din clasa a 5-a. Bineînțeles, cu accent mai mare pe zona de liceu și facultate. Ar merita o disciplină care să se axeze pe digital literacy, care să prezinte aspectele pozitive, cât și negative ale fenomenului, așa cum e la toate celelalte activități. Orice are o latură negativă, dar și una pozitivă.”, a încheiat Dan Petre, pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News