Într-un moment cheie pentru politica italiană, grupurile pro-migranți și partidele de opoziție au strâns suficiente semnături pentru a declanșa un referendum care vizează relaxarea legilor stricte privind obținerea cetățeniei pentru străini. 

Această inițiativă vine ca răspuns la o legislație în vigoare din 1992, considerată de mulți ca fiind depășită și discriminatorie, în special față de copiii născuți în Italia din părinți străini. Conform datelor guvernamentale prezentate marți, inițiativa a fost susținută de peste 500.000 de cetățeni, pragul minim necesar pentru a organiza un vot popular, relatează Reuters.

Inițiatorii referendumului propun reducerea perioadei minime de rezidență necesară pentru obținerea cetățeniei italiene prin naturalizare, de la 10 la 5 ani. De asemenea, aceștia își doresc ca cetățenia dobândită de părinți să poată fi transmisă automat și imediat copiilor acestora. În prezent, legea italiană impune reguli stricte, care fac dificilă obținerea cetățeniei pentru străini, chiar și pentru cei care au trăit zeci de ani în Italia.

Această propunere este văzută ca un răspuns la nevoile unei societăți tot mai multiculturale și vine într-un context în care multe alte țări europene, cum ar fi Franța, Germania și Belgia, au deja reglementări mai flexibile, acordând cetățenia după doar cinci ani de reședință.

Referendumul, care ar putea avea loc în 2025, trebuie să depășească două obstacole juridice importante: revizuirea de către Curtea Supremă și Curtea Constituțională din Italia. Dacă aceste instanțe aprobă cererea, votul popular va deveni un punct de cotitură pentru politica italiană de imigrație și cetățenie. Aproximativ 2,5 milioane de străini ar putea beneficia de o eventuală modificare a legii, potrivit estimărilor oferite de inițiatori. Printre susținătorii inițiativei se numără organizații caritabile precum Oxfam Italia și ActionAid, dar și partide politice ca +Europa și Partidul Socialist Italian.

Jocurile Olimpice: Factorul care a declanșat o nouă dezbatere

Reforma cetățeniei a întâmpinat de-a lungul anilor o rezistență puternică din partea partidelor de dreapta, în special Frații Italiei și Lega, care formează în prezent coaliția de guvernare. Aceste formațiuni politice au blocat de mai multe ori încercările anterioare de a relaxa legile privind obținerea cetățeniei, invocând nevoia de a proteja identitatea națională și securitatea statului.

Cu toate acestea, în vara acestui an, Forza Italia, un alt partener important din coaliția guvernamentală, și-a schimbat poziția, indicând că ar putea sprijini o astfel de reformă. Această schimbare a fost surprinzătoare pentru mulți analiști politici și a deschis calea pentru o dezbatere mai amplă asupra legislației cetățeniei în Italia.

Un moment care a reactivat discuțiile despre cetățenia italiană a fost succesul sportivilor multiculturali ai Italiei la Jocurile Olimpice de la Paris. Aceștia au demonstrat că integrarea migranților poate contribui semnificativ la societatea italiană, atât din punct de vedere social, cât și sportiv. Cu toate acestea, mulți dintre acești sportivi, deși născuți și crescuți în Italia, nu au avut acces automat la cetățenia italiană din cauza legislației stricte.

Succesul lor a adus în atenția publicului faptul că mulți copii născuți din părinți străini, care sunt rezidenți legali, nu pot obține cetățenia italiană decât după ce împlinesc vârsta de 18 ani și îndeplinesc o serie de cerințe birocratice complexe. În acest context, referendumul reprezintă o oportunitate de a corecta aceste inechități și de a facilita integrarea acestor tineri în societatea italiană.

Obstacolele birocratice: Un sistem greoi și depășit

Italia este cunoscută pentru birocrația sa complexă, iar procesul de obținere a cetățeniei nu face excepție. Conform Comisiei Europene, regulile Italiei privind cetățenia sunt printre cele mai stricte din Europa. În multe cazuri, străinii trebuie să aștepte mai mult de 10 ani pentru a obține cetățenia, din cauza întârzierilor generate de procedurile administrative. În medie, o cerere de cetățenie poate fi procesată într-un interval de 24 până la 36 de luni, o perioadă considerată excesiv de lungă în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene.

Acest proces îndelungat afectează nu doar viața personală a rezidenților străini, ci și perspectivele economice ale Italiei. Cu o rată a natalității în scădere drastică, economiștii susțin că țara trebuie să atragă mai mulți migranți pentru a-și stimula economia și pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor sale sociale. În ciuda acestor argumente economice, premierul Giorgia Meloni a declarat că migrația nu reprezintă soluția la criza demografică a Italiei.

Pentru a obține succesul la referendum, grupurile pro-migranți vor trebui să desfășoare o campanie intensă de informare și mobilizare a alegătorilor. Una dintre provocările majore va fi asigurarea unei prezențe suficiente la urne, deoarece referendumul necesită o prezență de cel puțin 50% pentru ca votul să fie validat. Referendumurile recente din Italia au întâmpinat dificultăți în atingerea acestui prag, astfel încât inițiatorii trebuie să convingă o parte semnificativă a electoratului să sprijine modificarea legilor cetățeniei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News