România şi alte trei ţări europene, cel mai mare deficit de cont curent
România este, alături de alte trei ţări europene, în topul statelor cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul IV.
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 49,6 miliarde de euro (1,3% din PIB) în trimestrul patru din 2021, iar ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Belgia (minus 6,2 miliarde de euro), Grecia (minus 5,2 miliarde de euro), Polonia (minus 4,7 miliarde de euro) şi România (minus 4,4 miliarde de euro), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), conform Agerpres.
În trimestrul trei din 2021, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 69,6 miliarde de euro (1,9% din PIB), iar în trimestrul patru din 2020 un plus de 125,4 miliarde de euro (3,6% din PIB).
Cele mai mare excedente, în relaţia cu Marea Britanie
Conform Eurostat, în perioada octombrie - decembrie 2021, un număr de 13 state membre ale UE au înregistrat un excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (65,2 miliarde de euro), Ţările de Jos (15,2 miliarde de euro), Danemarca (9,4 miliarde de euro) şi Suedia (6,8 miliarde de euro), în timp ce alte 14 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
Eurostat subliniază că în trimestrul patru din 2021 UE a înregistrat cele mai mari excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (46,80 miliarde de euro), SUA (24 miliarde de euro), Elveţia (22,6 miliarde de euro), Canada (5,3 miliarde de euro), Brazilia (cinci miliarde de euro), Hong Kong (4,7 miliarde de euro), Japonia (3,3 miliarde de euro) şi India (1,5 miliarde de euro).
Deficite au fost înregistrate pe relaţia cu China (minus 43,5 miliarde de euro), Rusia (minus 16 miliarde de euro) şi centrele financiare offshore (minus 12,3 miliarde de euro).
Inflaţia ar putea creşte mai mult decât s-a preconizat. BNR, anunţ de ultimă oră
Potrivit Băncii centrale, determinante pentru noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite. CITEŞTE MAI MULTE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News