Lucrările de regenerare a pădurilor desfășurate în anul trecut au acoperit o suprafață de 26.646 hectare, cu 1.335 hectare mai puțin comparativ cu anul 2022, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și citate de Agepres.

Dintre suprafețele regenerate, 19.354 hectare (72,6%) au fost regenerări naturale, cu 427 hectare mai puțin decât în anul anterior, iar 7.292 hectare (27,4%) au fost regenerări artificiale, cu 908 hectare mai puțin față de anul precedent. Regenerarea s-a realizat în proporție de 99,8% pe terenuri incluse în fondul forestier, 0,1% pe terenuri transferate în fondul forestier și 0,1% pe terenuri situate în afara fondului forestier.

În 2023, suprafața regenerată a scăzut la speciile de rășinoase (1.472 hectare), dar a crescut la speciile de foioase (137 hectare) comparativ cu anul precedent.

99,9% din operațiuni au fost realizate cu puieți

Din totalul suprafeței regenerate artificial în anul 2023, cea mai mare parte, 99,9%, a fost realizată prin plantații, cu puieți de specii de rășinoase pe 3.962 hectare și puieți de specii de foioase pe 3.324 hectare. Semănăturile directe cu semințe forestiere au fost realizate pe 6 hectare.

În plus, anul trecut s-au efectuat lucrări de pregătire a terenului pe o suprafață de 2.402,1 hectare, cu 128,3 hectare mai puțin decât în 2022, lucrări de pregătire a solului pe 1.179,8 hectare, cu 104,5 hectare mai mult față de anul anterior, și lucrări de îngrijire a culturilor tinere pe 65.831 hectare, cu 6.002,5 hectare mai mult comparativ cu anul 2022.

De asemenea, s-au realizat lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 16.214,7 hectare, cu 3.347,2 hectare mai puțin decât în anul anterior.

Cum s-a făcut distribuția pe regiuni

În ceea ce privește regiunile de dezvoltare, 21,3% din suprafața totală regenerată în 2023 a fost realizată în regiunea Nord-Est, 17,6% în regiunea Sud-Est, 16,5% în regiunea Centru, 11,6% în regiunea Nord-Vest, 11,5% în regiunea Sud-Muntenia, 11,3% în regiunea Vest, 9,6% în regiunea Sud-Vest-Oltenia și 0,6% în regiunea București-Ilfov.

Cele mai mari suprafețe regenerate s-au înregistrat în județele Vrancea (2.698 hectare), Suceava (2.471 hectare), Bacău (1.287 hectare), Harghita (1.192 hectare), Argeș (1.100 hectare), Caraș-Severin (969 hectare), Arad (897 hectare), Bihor (864 hectare), Brașov (845 hectare), Hunedoara (810 hectare), Sibiu (777 hectare), Neamț (751 hectare) și Maramureș (732 hectare).

România, campioană la a-și sărăci aurul verde

Defrișarea în România este o problemă complexă și de durată care afectează grav mediul înconjurător. Pădurile, care acoperă aproximativ 27% din țară, sunt amenințate de tăierile ilegale și gestionarea nesustenabilă. Printre cauzele principale se numără tăierile comerciale necontrolate, expansiunea agriculturii, dezvoltarea infrastructurii și reconversia terenurilor în plantații comerciale.

Impactul defrișării este semnificativ: pierderea biodiversității, eroziunea solului, schimbările climatice și afectarea resurselor de apă sunt doar câteva dintre efectele negative. Pădurile joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon și în menținerea echilibrului ecologic.

Pentru a combate defrișarea, România a implementat măsuri legislative stricte și utilizează tehnologii de monitorizare pentru a detecta și sancționa defrișările ilegale. De asemenea, sunt în desfășurare proiecte de reîmpădurire, însă după cum se vede din statistici, ritmul încetinește.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News