Tabletă
Desktop
Data publicării:
România, printre cele 18 ţări UE cu o inflaţie de două cifre în luna septembrie
foto ilustrativ pixabay
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a continuat să crească în luna septembrie până la 10,9%, de la 10,1% în luna august, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Estonia (24,1%), Lituania (22,5%) şi Letonia (22%), arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.
Comparativ cu luna august, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în alte 20 de state membre, inclusiv în România, de la 13,3% până la 13,4%.
Nu mai puţin de 18 state membre, printre care se numără şi România, au înregistrat în luna septembrie o rată anuală a inflaţiei mai mare de 10%. Ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei în luna septembrie au fost Franţa (6,2%), Malta (7,4%) şi Finlanda (8,4%).
În luna septembrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 3,6% iar în România a fost de 5,2%. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut de la 9,1% în luna august, până la 9,9% în luna septembrie. În urmă cu un an, rata inflaţiei în zona euro era de 3,4%.
Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 4,19 puncte procentuale, urmată de preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 2,47 puncte procentuale şi preţurile la servicii care au înregistrat un avans de 1,80 puncte procentuale.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, de la 15,32% în august, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 19,12%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8%.
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, au susţinut reprezentanţii Băncii Naţionale a României, într-un comunicat transmis în data de 5 octombrie 2022.
În luna august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţa că prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an este estimată la 13,9%, iar pentru finalul lui 2023 la 7,5%.
Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în creştere estimările privind avansul preţurilor de consum în România pentru acest an, de la 9,3% până la 13,3%, arată cel mai nou raport 'World Economic Outlook', publicat de instituţia financiară internaţională.
Când vine vorba de rata inflaţiei la finalul anului, FMI prognozează că, la sfârşitul acestui an, preţurile de consum din România vor afişa o creştere de 14,7%, urmând ca la finele lui 2023 să se reducă până la 7,7%.
Cea mai bună soluție astăzi pentru un credit. Leu, euro sau dolar? ”A trecut vremea când îți luai un credit și preocuparea era doar de a plăti ratele la timp”
Economistul Adrian Negrescu a vorbit despre cea mai bună soluție pentru creditele noi, dar și despre ce au de făcut românii care deja au un credit. De asemenea, el a arătat și diferențele dintre IRCC și ROBOR, care, după spusele sale, se vor ”atenua” în 2023, ceea ce reprezintă o veste proastă pentru cei care credeau că au scăpat, cu ajutorul IRCC-ului.
Credite pe termen lung în lei, euro sau dolari? Care este varianta cea mai bună?
Adrian Negrescu: În actualele condiții, cel mai eficient pare creditul în euro. Dobânda este semnificativ mai mică decât la creditul în lei și, dacă ne uităm în urmă, putem observa cum, chiar și în condiții de inflație, criză și alte turbulențe, finanțarea în euro nu a suferit șocuri precum cea în franci elvețieni sau lei.
Atenție însă la condițiile de creditare în euro. Dincolo de clauza de venituri, este absolut necesar să citiți cu atenție contractele, să vedeți ce costuri suplimentare, dincolo de dobândă, practică băncile.
Pe termen lung, creditul în euro pare o soluție optimă mai ales că, până la urmă, vom adopta și noi moneda europeană. Că vor fi 10 ani, poate 15, cert este că, atunci când îți iei un credit pe 25-30 de ani, trebuie să iei în calcul și acest aspect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
