Doar 1% dintre românii cu vârste între 25 şi 64 de ani au urmat cursuri de dezvoltare personală sau profesională, după finalizarea studiilor, de două ori mai puţin decât bulgarii şi de nouă ori sub media europeană, arată datele Eurostat incluse într-o analiză realizată de o companie specializată în furnizarea de soluţii software de business.

Potrivit sursei citate, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul persoanelor care continuă să înveţe după finalizarea studiilor.

La polul opus, printre ţările europene unde există un interes crescut pentru educaţia continuă, se află Suedia (28,6%), Elveţia (27,6%) şi Finlanda (27,3%), scrie Rador.

48% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali

Problemele legate de analfabetism funcțional pot fi rezolvate mai ușor dacă sunt depistate în timp, remarcă expertul în testare, profesorul universitar Dragoș Iliescu, care a prezentat Raportul național de literație, în luna mai a anului curent. 

Termenul de analfabetism funcțional a devenit tot mai popular în ultimii ani în România. Acesta este folosit în spațiul public în sens general (indicând lipsa unor competențe de baza de a citi, scrie și de a calcula) sau specific (indicând competențe limitate de a înțelege un text scris la un nivel de bază), pentru a identifica o serie de probleme din sistemul de educație. Publicul din România a devenit mai conștient de acest fenomen în special datorită rezultatelor elevilor români la testele PISA. Aceste teste ne-au arătat că eșantioanele de elevi români testate o dată la 3 ani au performanțe semnificativ mai slabe decât elevii din alte țări din Uniunea Europeană, iar rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 și 45% (ținând cont de variațiile de conceptualizare și de marjele de eroare).

Colectarea datelor cu ajutorul testelor de „literație” puse gratuit la dispoziție de platforma Alfabetar și Brio s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul Ianuarie 2021 – Aprilie 2022, potrivit metodologiei prezentate.  “Singurele date sistematice pe care le avem sunt din PISA care măsoară nivelul copiilor la 15 ani. Când la 15 ani te trezești că 40 la sută din populația școlară nu funcționează foarte bine, e normal să faci un pas în spate să zici: dar la 14 ani cum era? La 10 ani cum era? La șase ani cum e nivelul? (..) E normal să te gândești că nu tot timpul nivelul elevilor a fost la fel,” mai spune Dragoș Iliescu.

Spre deosebire de testele PISA care măsoară nivelul de literație pentru categoria de vârstă de 15 ani, testele de evaluare făcute prin platforma gratuită Alfabetar sunt aplicate pe copiii la școală între 6 -14 ani, ceea ce poate ajuta la depistare din timp a unor probleme legate de analfabetism, spune Dragoș Iliescu, chief scientist la Brio. “În momentul în care observi la clasa a șasea a VII-a că ai o problemă serioasă de analfabetism sunt mult mai puține lucruri pe care le poți face. La vârstele mici faci eforturi sistematice în învățământul formal de a rezolva această problemă, atunci învață copiii să citească și să scrie,” mai spune Iliescu.

Nivelul nefuncțional (scor între 0 – 20)

Nivel minim funcțional (scor 21-50)

Nivel funcțional (scor 51-100)

Raportul realizat pe 47.000 de elevi din școala primară și gimnaziu, dintr-un total de 1580,3 mii de elevi înscriși în anul școlar 2020-2021, arată că pe fiecare categorie de vârstă media scorurilor obținute de băieți este mai mică decât media scorurilor obținute de fete, cu toate că frecvența de testare în rândul băieților este mai mare comparativ cu frecvența de testare în rândul fetelor (52% de băieți au fost testați față de 48% fete). În concluzie, pe toate categoriile de vârstă cuprinse în eșantion (6-14 ani) fetele au nivelul de performanță mai mare pe localizarea, înțelegerea și sintetizarea informației, cu o diferență cuprinsă între 2.24 – 3.98 puncte.

În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare), arata una dintre concluziile Raportului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News